Cum au relatat spionii CIA ultimul congres al dictatorului Ceauşescu: „Schimbări majore vor urma cu rapiditate, poate însoţite de violenţe“
0În 20 noiembrie 1989 avea loc la Sala Palatului ultimul congres al Partidului Comunist Român. Spionii CIA au urmărit lucrările şi prestaţia dictatorului Nicolae Ceauşescu şi au transmis informări la sediul central din SUA.
Nicolae Ceauşescu a fost ales în unanimitate pentru încă un mandat de 5 ani în funcţia de secretar general al PCR. A fost, însă, ultimul Congres al PCR, în care ”cel mai iubit fiu al poporului” primea aplauzele şi ovaţiile a peste 3300 de delegaţi convocaţi la Sala Palatului. Peste ceva mai mult de trei săptămâni aveau să izbucnească protestele la Timişoara, care au însemnat începutul sfârşitului pentru regimul comunist din Romţnia.
Într-un raport citit de-a lungul a şase ore, în prima zi a Congresului, Nicolae Ceauşescu prezenta o Românie prosperă: ”Consumul alimentar a crescut de la 1800 de calorii zilnic pe locuitor în 1950, la circa 3300 de calorii în prezent, România înscriindu-se între ţările cu un bun consum, din punct de vedere al necesităţilor.”
În cele 24 de capitole ale raportului mai erau punctate şi ”edificarea cu succes a noii orânduiri socialiste”, marile realizări de după Congresul al IX-lea, în cadrul căruia Ceauşescu a fost ales secretar general, şi planurile cincinale în perspectiva anilor 2000-2010. Printre altele, regimul comunist îşi propunea pentru perioada 1991-1995 ca ”Producţia - marfă industrială să crească cu 30-50%, dar este necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest spor ca minim - şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai accentuată”.
Spionii serviciului american CIA au urmărit îndeaproape prestaţia lui Ceauşescu şi au transmis raportări către sediul central din SUA. ”Congresul partidului a decis în unanimitate alegerea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general pentru încă 5 ani şi a aprobat agenda sa ortodoxă. Comparând brandul său de comunism cu un <prinţ fermecător>, Ceauşescu continuă să respingă reformele politice şi economice care au loc în Europa de Est şi a reiterat propunerea unei întâlniri a reprezentanţilor ţărilor comuniste pentru a discuta criza ideologică cu care se confruntă. Doar câteva schimbări minore au avut loc în cadrul congresului”, susţineau reprezentanţii SUA.
La capitolul ”comentarii” dintr-un raport desecretizat recent se susţineau următoarele: ”Acest congres a întărit evidenţa izolării internaţionale tot mai crescute a lui Ceauşescu. Ambasadorii Comunităţii Europene şi ai NATO, cu excepţia celui al Turciei, au boicotat procedurile, la fel ca cei ai Ungariei, Japoniei şi ai unor ţări latino-americane. Mai multe partide comuniste vest-europene, nu doar că nu au participat, dar au şi criticat puternic nerespectarea drepturilor omului în România. În ciuda criticilor, Ceauşescu nu a arătat semne că va devia de la politicile staliniste şi că va lua în considerare drepturile omului. În schimb, acesta va creşte, probabil, nivelul contactelor cu alte regimuri dure, în particular din Estul Asiei şi va căuta mijloace (controale mai stricte la graniţă şi restricţii mai dure pentru jurnalişti sunt posibile) pentru a izola şi mai mult România faţă de ritmul schimbării”.
Spionii americani susţineau că ”Ceauşescu şi-a reiterat viziunea stalinistă într-o serie de discursuri acuzând reformele din Polonia şi Ungaria ca trădări ale socialismului şi acuzând Vestul de campania de destabilizare a Estului Europei”.
”Evoluţiile din Estul Europei, în special schimările de lideri din Germania de Est şi Bulgaria, apar ca şi cum ar fi întărit hotărârea lui Ceauşescu de a prezerva România ca şi bastion al Marxism-Leninismului. România şi-a închis ieri graniţa cu Ungaria. (...) În ciuda zvonurilor privind criticii lui Ceauşescu din interiorul partidului care ar putea încerca îndepărtarea sa la congres, nu există dovezi că poziţia sa este ameninţată. Cei mai mulţi români sunt convinşi că protestele sunt zadarnice atât timp cât Ceauşescu este la putere. (...) Odată ce Ceauşescu va părăsi scena, schimbări majore vor urma cu rapiditate, poate însoţite de violenţe. Deteriorarea economiei şi frustrarea populară creată de dictatura nepotistică, foare probabil, nu vor putea să îi supravieţuiască”, afirmau reprezentanţii CIA în România.
Într-un raport sunt comentate şi măsurile economice ”draconice” luate în ultimii ani de regimul dictatorial: ”Preşedintele Ceauşescu a eliminat datoria externă a României, dar cu ce cost. Tăierile de importuri, căderile în sistemul de energie electrică şi deteriorarea stocului de capital au constrâns creşterea industrială anuală din 85 până în 88 la circa 1 procent. Dificultăţi similare sunt şi în agricultură, iar vremea nefavorabilă a limitat creşterile recoltei. În Estul Europei, doar Albania are un standard de viaţă mai scăzut. Preşedintele va continua să pună povara revigorării economice pe consumatori”.
A fost ultimul Congres al PCR, în care „fiul iubit al poporului” primea aplauzele şi ovaţiile a peste 3300 de delegaţi convocaţi la Sala Palatului. Într-un raport citit de-a lungul a şase ore, în prima zi a Congresului, Nicolae Ceauşescu prezenta o Românie prosperă.
Tot în cadrul acestui congres, Ceauşescu a cerut pentru prima dată ca toate acordurile încheiate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu Germania, inclusiv Pactul Ribbentrop-Molotov, să fie anulate. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu s-a intitulat „Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti, la activitatea Comitetului Central în perioada dintre Congresul al XIII-lea şi al XIV-lea, la realizarea programului-directivă de dezvoltare economico-socială în cincinalul al IX-lea şi în perspectiva până în anii 2000-2010, în vederea îndeplinirii neabătute a programului de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism”.