Certificat de excelenţă pentru Cetatea Alba Iulia din partea Trip Advisor, cel mai mare site de recomandări turistice

Cetatea Alba Carolina a primit certificatul de excelenţă acordat de către TripAdvisor, cel mai mare site de recomandări turistice interactive din lume. Certificatul este rezultatul recenziilor exprimate de căre turiştii care au vizitat Cetatea Alba Carolina în ultimul an.

„Timp de cinci ani, Trip Advizor, a acordat acest premiu în numele călătorilor din întreag lume. Astăzi, fie că eşti pentru prima dată destinatar sau pentru a cincea oară câştigător, sperăm că eşti mândru să vezi Cetatea Alba Iulia, recunoscută de turişti ca una din cele mai bune în domeniu” scrie pe certificatul Trip Advisor.

„Acest titlu acordat de către turişti via unul dintre cele mai credibile site-uri de turism din lume arată că Cetatea nu e doar vizitată ci, mai degrabă, apreciată şi admirată. Nu e o ghirlanda menită să o poarte cineva anume din oraşul nostru, este o recunoaştere de care ar trebui să fie mândri toţi albaiulienii. Despre Alba Iulia nu se mai vorbeşte în treacat, ci apăsat şi cu admiraţie, cum la fel se vorbeşte şi despre locuitorii ei, care nu au aşteptat să vadă dacă nu cumva se întâmplă ceva, ci au schimbat un oras într-o Capitala, Cealaltă Capitala”, a declarat Mircea Hava – primarul municipiului Alba Iulia.

Construcţia Cetăţii din Alba Iulia,  care urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei - a fost realizată între

anii 1715-1738, în timpul împăratului Carol al VI-lea. Ca zidari şi pietrari au lucrat muncitori şi meşteri italieni, iar pentru sculptură la porţile cetăţii şi bastioane a fost adusă echipă vieneză, condusă de sculptorul Johann König.

Fortificaţia a fost ridicată cu materiale din zonă, munca brută fiind prestată în serii de câte două săptămâni de peste 20.000 de iobagi români aduşi din toată Transilvania. Zidurile - uşor oblice - s-au ridicat din cărămidă şi piatră printr-o tehnică fără denivelări, pentru a provoca ricoşarea ghiulelelor metalice. Proiectul iniţial nu s-a realizat în întregime, resursele financiare habsburgice fiind îndreptate ulterior spre fortificaţii situate mai aproape de graniţa cu otomanii. Astfel, după 1738 nu s-a mai construit circa 10 la sută din dispozitivul gândit iniţial, renunţându-se la construirea unei a patra linii de apărare ce trebuia să înglobeze o parte din oraş pe latura estică şi, la fortul de pe Dealului Furcilor, iar dintre şanţurile exterioare n-a fost terminat decât cel dinspre oraş.

În 1747 s-au reluat lucrări sub conducerea generalul Bohn (care a şi propus un nou proiect - nerealizat - de fortificare exterioară spre oraş şi spre Dealul Furcilor), dar nu după mult timp s-au întrerupt. Câteva lucrări rămase neterminate au fost reluate în anul 1812 precum şi în timpul asediului din 1849. Documentele mai consemnează lucrări minore în perioada 1764 – 1873.

Citiţi şi:

Alba-Iulia, fortăreaţa-simbol a României niciodată cucerită. Povestea celei mai mari cumpene din istoria cetăţii: 8.000 de soldaţi unguri au asediat-o fără succes

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase

Secretele bastioanelor Cetăţii Alba Carolina, sistemul de apărare al celei mai mari fortificaţii din Transilvania

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea