Cele mai amuzante nume de localităţi din România: Şpring, Crăciunelu de Jos, Cioara de Sus din judeţul Alba
0Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Istoria unităţilor administrativ-teritoriale a dat naşterea de-a lungul secolelor la denumiri hazlii. Unele se păstrează şi acum şi provoacă amuyamentul călătorilor. Pe o astfel de listă în Alba s-ar regăsi Şpring, Crăciunelu de Jos, Cioara de Sus sau mai multe cătune din Apuseni
Cele mai amuzante nume de localităţi din România - Crăciunelu de Jos
Denumirea comunei derivă de la numele unui localnic, Crăciun, care pare să fi fost conducătorul aţezării, în a cărui casă se spune ca a poposit în anul 1324 Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. Prima atestare documentaă a localităţii Crăciunelu de Jos se regăseţte la sfârşitul primului sfert al secolului al XIV lea, în anul 1324. Apropierea de oraşul Blaj, unde la sfârşitul secolului al XVIII-lea pulsa o intensă viaţă culturală s-a dovedit benefică sub acest aspect pentru satele componente ale comunei. Conform statisticilor din aceea perioada plasează satele componente ale comunei Crăciunelu de Jos printre puţinele sate aparţinând comitatului Alba în care funcţionau şcoli săteşti. Comuna se află situată în partea de este a judeţului Alba, pe drumul naţional ce afce legătura între Teiuş şi Blaj.
Cele mai amuzante nume de localităţi din România -Şpring
La graniţa dintre judeţele alba şi Sibiu se află comuna Şpring. Faptul că denumirea este foarte apropiată de teremenul englez „spring” a dat naştere la multe interpretări amuzante. Comuna are o echipă de fotbal în liga a V-a care se numeşte Colorado Şpring, denumire luată după cea a oraşului american Colorado Springs. Privind atestarea documentară, satul Şpring se cunoaşte sub denumirea de Villa Spring, la sfârşitul sec. al XIII-lea, respectiv Sptinch în 1309 şi Spring în 1404. Pe baza unor mărturii nescrise, dar autentice, se cunoaşte faptul că a existat în Spring şi naţionalitatea germană, de la care probabil îşi păstrează numele.
Cioara de Sus este un sat component al oraşului Baia de Arieş. Localitatea este atestata documentar din anul 1805 şi are o populaţie de circa 200 de locuitori. În Alba a existat şi o comună cu denumirea Cioara, care se numeşte în prezent Săliştea. Un alt sat cu nume amuzant este Cocoşeşti, din comuna Avram Iancu, care are puţin peste 100 de locuitori. În comuan Sohodol există cătunele Dilimani şi Surdeşti, iar în comuna Vidra cătunele Pitărceşti şi Segaj, unde locuiesc doar cite 20 de persone. La Valea Lungă există localitatea Glogoveţ sau Satul Slovacilor unde trăiesc aproape 200 de oameni.