Wess Mitchell: „Rusia, o stea căzătoare“

Occidentul vede în Rusia fie o putere în declin, fie un partener al Alianţei Nord-Atlantice. „Văd Rusia ca o putere în declin, ca o supernova ce moare. Vestea bună este că Rusia e o stea căzătoare. Vestea rea este că Rusia e o stea căzătoare”.

Afirmaţia îi aparţine lui Wess Mitchell, preşedintele Centrului de Analiză Politică Europeană, care a adăugat că se teme de ultimele energii negative ale Rusiei. Relaţia problematică dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia a fost unul dintre subiectele dezbătute în cadrul conferinţei „Cooperarea NATO-Rusia în Est. Afganistanul ca nouă premisă" organizată ieri de Foreign Policy şi la care au participat Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE, Teodor Meleşcanu, fost ministru al Apărării, consilierul prezidenţial Iulian Fota, precum şi analişti, comentatori sau ambasadori acreditaţi la Bucureşti.

Wess Mitchell a apreciat că atât SUA, cât şi NATO au investit foarte mult în resetarea relaţiei cu Rusia. Unii aliaţi ai Statelor Unite din Europa Centrală şi de Est au realizat versiuni regionale ale acestui proces de resetare în propria lor relaţie cu Moscova.

„Dacă dăm timpul înapoi, în septembrie 2009, aş zice că atunci resetarea avea un aspect negativ. Asta era însă înainte de venirea vicepreşedintelui american, Joe Bidden, la Bucureşti", a spus Mitchell, punctând suişurile şi coborâşurile relaţiei dintre SUA şi Rusia, dar şi dintre Washington şi ţările din fostul bloc comunist. Barack Obama şi membrii administraţiei sale au evitat în primul an de mandat această regiune, pentru ca, în schimb, liderul de la Casa Albă să facă o vizită la Moscova.

Est-europenii au avut impresia că Washingtonul negociază cu Moscova în detrimentul lor. Prin urmare, mai mulţi lideri est-europeni au trimis o scrisoare deschisă Washingtonul, care părea să uite de relaţia specială transatlantică. La toate acestea s-a mai adăugat şi decizia SUA de a renunţa la amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în Polonia şi în Republica Cehă. „Dacă ne întoarcem însă în prezent avem o cu totul altă imagine.

Multe s-au schimbat de atunci", a declarat Mitchell, enumerând printre aceste schimbări vizitele lui Bidden şi ale secretarului de stat, Hillary Clinton, în regiune, precum şi progresele făcute în amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România şi Bulgaria.

Moscova, actor „revizionist"

Câteva aspecte au rămas însă neschimbate. Rusia rămâne un actor „fundamental revizionist", continuă să-şi menţină trupele în Abhazia şi Osetia de Sud şi are în continuare o politică energetică coercitivă. „Şi poate cel mai rău, din punctul de vedere al SUA şi al Alianţei, Rusia continuă în mod sistematic să submineze sisteme politice din Europa Centrală şi de Est -fosta sa sferă de influenţă - cu scopul de a le face mai puţin stabile, mai puţin deschise şi mai corupte".

Concluzia lui Wess Mitchell a fost că din punct de vedere strategic s-au înregistrat unele progrese în relaţia NATO-Rusia, dar din punct de vedere geopolitic procesul de resetare este mai degrabă un eşec. Prin diverse cercuri de la Washington se discută chiar despre un „duş rece" abătut peste această resetare.

Gael Moullec, expert în cadrul Departamentului pentru Afaceri Politice şi de Securitate al NATO, este mai optimist, apreciind cooperarea dintre cele două entităţi în Afganistan, în lupta împotriva terorismului şi chiar în ceea ce priveşte apărarea antirachetă. Oficialul a punctat modul în care Alianţa şi Moscova lucrează împreună, din 2007, pentru a-i antrena, în două centre din Moscova şi Turcia, pe poliţiştii din Afganistan, Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan sau Turkmenistan pentru a putea face faţă provocărilor legate de traficul de narcotice din zonă.

Moullec a admis însă că „nu totul e roz". Există şi aspecte care îngrijorează: recunoaşterea de către Moscova a Abhaziei şi Osetiei de Sud sau recenta doctrină militară a Rusiei care califică Alianţa drept o posibilă ameninţare la adresa ei.

Greşelile Alianţei

Fostul ministru al Apărării, Teodor Meleşcanu, este de părere că şi NATO a făcut greşeli în relaţia cu Rusia, dar nu exclude - şi nu este singurul - o aderare a Rusiei la Alianţa transatlantică. Un astfel de pas nu trebuie făcut însă decât prin respectarea criteriilor Tratatului de la Washington, fără a accepta „o târguială" cu Moscova.

"Rusia continuă în mod sistematic să submineze sisteme politice din Europa Centrală şi de Est - fosta sa sferă de influenţă - cu scopul de a le face mai puţin stabile, mai puţin deschise şi mai corupte."
Wess Mitchell preşedintele Centrului de Analiză Politică Europeană