"Vom concesiona Gara de Nord şi marile proiecte de infrastructură"

Procedurile rigide ale instituţiilor financiare internaţionale, exproprierile, dar şi construirea propriu-zisă a unui tronson de autostradă fac ca, în România, realizarea unui proiect de

Procedurile rigide ale instituţiilor financiare internaţionale, exproprierile, dar şi construirea propriu-zisă a unui tronson de autostradă fac ca, în România, realizarea unui proiect de infrastructură să se întindă pe cel puţin şase ani. Din acest motiv, se simte nevoia unei noi abordări în materie de mari proiecte, care ar putea uşura semnificativ treaba autorităţilor, crede Radu Berceanu, ministrul transporturilor. Formula concesionării are deja acceptul Uniunii Europene şi va fi aplicată, pentru început, pentru tronsonul rutier Ploieşti-Focşani, parte a Coridorului IX pan-european. Dacă acest proiect va fi un succes, ideea concesionării se va aplica şi în cazul altor proiecte, cum este Gara de Nord.
- Domnule ministru, de ce în alte ţări europene construirea de autostrăzi merge "şnur", în timp ce România are mari probleme la acest capitol?
- În primul rând, trebuie respectate procedurile rigide ale instituţiilor finanţatoare, care sunt obligatorii. Dacă ţinem cont şi de faptul că exproprierea terenurilor necesare durează trei ani, iar un tronson de 30-40 de kilometri se face în trei ani, rezultă şase ani. Asta, dacă nu vorbim şi de faptul că firmele de construcţii care lucrează la lucrările de infrastructură s-au obişnuit să le finalizeze cu întârziere.
- În această situaţie, v-aţi gândit la o soluţie?
- Concesiunea este cel mai bun instrument pe care îl avem la dispoziţie, mai ales că avem şi legislaţie. Este o noutate şi pentru noi, dar şi pentru firmele care se vor implica în astfel de proiecte. Un fel de concesionări s-au mai făcut în România, dar acelea erau de fapt încredinţări directe, aşa cum a fost în cazul Bechtel.
- Unde veţi aplica această formulă?
- Ne gândim, pentru început, să concesionăm realizarea tronsonului rutier Ploieşti-Focşani, care face parte din Coridorul IX, ce leagă Moldova de sudul ţării. Practic, firma care va avea concesiunea lucrării pe o anumită perioadă de timp va construi autostrada pe banii ei şi se va ocupa şi de administrare. La expirarea termenului prevăzut în contract, concesionarul lucrării trebuie să predea statului român o autostradă nouă, revizuită cu câteva luni înainte de expirarea contractului.
- Cum se implică financiar statul într-un asemenea parteneriat?
- În primul rând, statul trebuie să predea concesionarului frontul de lucru gata expropriat. După care întreaga lucrare trebuie evaluată corect, iar suma plătită de stat către concesionar va reprezenta o rată periodică alocată de la bugetul de stat. În cazul în care autorităţile hotărăsc să perceapă taxe de folosire a autostrăzii, nivelul trebuie să fie suficient de mic, astfel încât să nu îi determine pe şoferi să aleagă altă rută, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria. Din aceste taxe, statul îşi poate achita o parte din datoria către concesionar.
- Aveţi o listă de proiecte care să poată fi dezvoltate în acelaşi mod?
- Dacă prima concesiune se va dovedi un succes, vom extinde formula pentru întreg Coridorul IX. Avem în vedere şi Gara de Nord, care ar putea să devină un complex modern, ca în marile capitale europene, cu linii de cale ferată, metrou, magazine şi hoteluri.