Uşor cu bufonii în politică

Oricât de mult s-ar duşmăni acum din motive obiective şi subiective, domnii Traian Băsescu şi Viorel Hrebenciuc poartă împreună responsabilitatea umflării în spaţiul politic a

Oricât de mult s-ar duşmăni acum din motive obiective şi subiective, domnii Traian Băsescu şi Viorel Hrebenciuc poartă împreună responsabilitatea umflării în spaţiul politic a personajului Gigi Becali. Marele combinator pesedist are meritul de a-l fi inventat pe actualul şef al PNG.

Acum câţiva ani, PSD căuta o strategie pentru a opri ascensiunea abruptă a lui Corneliu Vadim Tudor. Soluţia îmbrăţişată de Viorel Hrebenciuc a fost lansarea lui Gigi Becali pe principiul "cui pe cui se scoate". Discursul naţionalist, xenofob, religios, patriotard şi justiţiar al lui Becali urma să-l eclipseze pe cel al lui Vadim Tudor.

Nu se poate spune că manevra nu a avut un efect sesizabil. PRM a pierdut din cota de piaţă, o parte a electoratului acestui partid fiind sedusă de figura nou-venitului din Pipera.

Traian Băsescu a preluat operaţiunea de la Viorel Hrebenciuc. Cheful preşedintelui cu patronul Stelei a făcut istorie. Preşedintele avea nevoie de Gigi Becali pentru a zgudui şi mai rău o clasă politică pe care vrea să o schimbe din temelii. Momentul de triumf mediatic şi personal al finanţatorului stelist căruia cel mai puternic om din ţară i-a făcut onoarea de a-i sta la masă până dimineaţa este totodată şi momentul în care Gigi Becali şi-a semnat în alb sfârşitul în politică.

Dacă Băsescu l-a umflat, Băsescu are şi acul cu care să-l dezumfle la momentul potrivit. Nu trebuia decât să-l lase pe Gigi să se dea în stambă. Liderul PNL s-a văzut salvatorul României, deasupra legilor şi a bunului-simţ. S-a considerat cel mai tare din ţară, chiar mai tare decât Băsescu, jignind pe toată lumea, cumpărând în stânga şi dreapta "bomboane" şi "ciocolată" pe milioane de euro.

După episodul de la Cluj, Gigi şi-a dat seama că nu mai este de folos nimănui. Gura sa mare produce numai pagube colaterale. Adevăratele blaturi se fac în linişte, nu răcnind din toţi bojocii la colţ de stradă. În disperare de cauză, Gigi vine acum pe piaţă cu teoria trădării: se dă victima ungurilor şi a procurorilor trădători aflaţi în cârdăşie cu cei care vor să ne smulgă Ardealul.

În acelaşi timp, patronul Stelei îi cere îndurare lui Băsescu şi promite că nu-l va mai ataca vreodată pe preşedinte. El recunoaşte că şeful statului este singurul luptător împotriva corupţiei şi a sistemului ticăloşit. Declaraţiile sale de supunere şi credinţă sunt înduioşătoare, dar pare că vin prea târziu.