Un ONG cere modificarea politicilor privind drogurile pentru a limita comercializarea etnobotanicelor
0Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) cere modificarea politicilor privind drogurile, pornind de la faptul că zeci de tineri au ajuns la urgenţă din cauza consumului de etnobotanice, vândute pe piaţa neagră.
„Zeci de tineri din ţară au ajuns în ultima perioadă în spital, la urgenţe, după ce au consumat un nou tip de substanţe psihoactive (etnobotanice) ilegale, care au efecte neurologice grave şi ireversibile. Unii, din păcate, nu au mai putut fi salvaţi de medici”, a declarat psihoterapeutul Eugen Hriscu, directorul ştiinţific al ALIAT.
Concret, acesta spune că pentru a reduce numărul tinerilor care ajung în comă la spital din cauza comerţului ilicit cu noile substanţe psihoactive sunt necesare măsuri precum reluarea finanţării campaniilor de prevenire a consumului de droguri.
Etnobotanicele, mai ieftine decât drogurile ilicite
Hriscu a precizat că după explozia etnobotanicelor în urmă cu câţiva ani, reacţia statului român a fost doar interzicerea comercializării lor, fără alte măsuri privind asistenţa consumatorilor, prevenirea consumului şi a riscurilor asociate consumului de droguri.
„Asta face ca, în prezent, etnobotanicele să fie mai ieftine decât droguri ilicite mult mai puţin periculoase. În plus, din cauza absenţei unor astfel de măsuri, ne confruntăm cu o explozie a cazurilor de HIV printre consumatori. Să nu uităm că societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale au fost limitate în acţiunile lor prin diminuarea până la zero a finanţărilor pentru programe de prevenire şi tratament. Criza de care vorbim este un semnal de alarmă. Problemele sunt însă mult mai mari. Acesta este doar vârful aisbergului”, a completat psihoterapeutul.
Numărul narcomanilor infectaţi cu hepatita B şi HIV s-a dublat
Cel mai recent raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) arată că, în România, consumul de droguri începe la vârste din ce în ce mai fragede, chiar de la clasa pregătitoare, iar numărul narcomanilor infectaţi cu hepatita B şi HIV s-a dublat. În ceea ce priveşte vârsta medie la care românii dau de gustul narcoticelor, aceasta este undeva între 25 şi 26 de ani. De asemenea, faţă de anul trecut, numărul persoanelor infectate cu hepatita B şi cu virusul HIV s-a dublat. În total, 30 de români şi-au pierdut viaţa din cauza drogurilor în 2013.
Raportul ANA mai arată că preţul drogurilor vândute pe stradă în România a scăzut. Spre exemplu, gramul de canabis costa, în 2013, între 9 şi 18 euro, faţă de 10 - 20 de euro în anul precedent, în timp ce heroina a ajuns în 2013 la preţul din 2007.
Valentin Simionov spune că, dacă preţul de pe piaţă a scăzut, înseamnă că a scăzut şi cererea. Expertul mai atrage atenţia şi asupra creşterii numărului de persoane infectate cu HIV. „În timp ce Ebola acaparează atenţia publicului, în spate avem o epidemie de HIV care recapătă amploarea din anii '90, însă se înregistrează în rândul consumatorilor de droguri injectabile“ , a subliniat Simionov.
Cele mai consumate droguri
Cât despre numărul românilor care au avut nevoie de asistenţă medicală ca urmare a consumului de droguri, în 2013 au fost cu 17,4% mai puţine persoane înregistrate. Însă, a crescut numărul celor care au primit tratament pentru consumul de canabis.
„Nu toţi cei care au probleme merg la medic, din teama de a nu fi raportaţi la Poliţie, ca atare există un număr mai mare de consumatori neidentificaţi“, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu.
În continuare, cele mai consumate droguri sunt cannabisul, SNPP şi opiaceele (heroina şi metadona). „Din studii a rezultat că principalele zone de consum se poziţionează undeva în zona centrelor universitare (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Iaşi). Avem un studiu efectuat pe studenţi care arată că, în România, prevalenţa consumului de droguri este 23,2%, cannabisul fiind cel mai consumat drog de către tineri“, a adăugat Sorin Oprea, directorul ANA.
În ceea ce priveşte acţiunile de prevenire a consumului de droguri, oficialii ANA susţin că de acestea au beneficiat aproape 300.000 de elevi. Mihai Copăceanu consideră însă că prevenirea în şcoală este egală cu zero.