Tradiții de Înălțarea Domnului, care cade în acest an odată cu sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Peste 1,5 milioane de români, sărbătoriți azi

Creștinii ortodocși sărbătoresc joi, 21 mai, Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul ortodox, celebrată la 40 de zile după Paște. În aceeași zi sunt prăznuiți și Sfinții Împărați Constantin și Elena, iar peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica.

Sărbătoarea Înălțării Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Ispas, este legată atât de tradițiile religioase, cât și de numeroase obiceiuri populare păstrate de sute de ani în România. Tot joi este marcată și Ziua Eroilor, când în toate bisericile din țară sunt oficiate slujbe de pomenire pentru cei care și-au dat viața pentru credință și țară.

Ce semnifică Înălțarea Domnului

Potrivit tradiției creștine, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat apostolilor timp de 40 de zile, iar apoi s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în apropiere de Ierusalim.

Începând din secolul al IV-lea, sărbătoarea este celebrată atât în Răsărit, cât și în Apus, întotdeauna într-o zi de joi. Credincioșii se salută în această zi cu formulele „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-A Înălțat!”.

Locul despre care se spune că Iisus Hristos s-a înălțat la cer se află pe Muntele Măslinilor, unde există și astăzi Capela Înălțării Domnului, un loc considerat sfânt atât de creștini, cât și de musulmani.

Când se vopsesc ouăle roșii de Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului este ultima ocazie din an de a mai vopsi ouă roșii (se pot vopsi ouă roșii din săptămâna premergătoare Învierii Domnului și până la Înălțare). Potrivit tradiției păstrate până astăzi în multe zone ale țării, ouăle se vopsesc în chiar dimineața sărbătorii sau în ajunul acesteia, spre deosebire de Înviere, când cei mai mulți creștini ortodocși fac asta în Joia Mare. În tradiția creștină, oul roșu simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce, acesta fiind motivul pentru care folosim ouăle roșii de la Înviere și până la Înălțare, ca semn de biruință a vieții asupra morții.

Tradiții și obiceiuri de Ispas

În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept Ispas, după numele unui cioban despre care legenda spune că ar fi asistat la Înălțarea Domnului.

În multe zone din țară, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, deoarece se spune că și Iisus ar fi avut astfel de frunze când s-a înălțat la cer. De asemenea, există obiceiul ca oamenii să se atingă cu leuștean pentru a fi feriți de boli și rele tot anul.

În această zi se sfințesc plante de leac precum leușteanul, paltinul sau alunul. Tot joi este și ultima zi în care se mai pot înroși ouă până la Paștele următor.

De Ispas se fac și pomeniri pentru cei morți. În unele regiuni, mormintele sunt împodobite cu ramuri de paltin, iar oamenii împart pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu.

O altă tradiție populară spune că cei care mor în ziua de Ispas ajung direct în Rai și nu mai trec prin Judecata de Apoi.

Înălțarea Domnului - ziua în care clopotele bat pentru eroii neamului

În România, de Înălțarea Domnului este celebrată și Ziua Eroilor. Decizia a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române încă din anul 1920 și reconfirmată prin hotărâri sinodale ulterioare.

În toate bisericile, catedralele, mănăstirile și cimitirele eroilor sunt organizate slujbe speciale și ceremonii de comemorare. La ora 12:00, clopotele vor fi trase în întreaga țară în memoria celor care au murit pentru România, iar instituțiile publice vor păstra un moment de reculegere.

Catedrala Națională din București poartă chiar hramul Înălțării Domnului și al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României.

Sfinții Constantin și Elena, protectorii creștinismului

Tot pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați unii dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății.

Împăratul Constantin cel Mare este cunoscut pentru emiterea Edictului de la Milano, în anul 313, prin care creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman. Tot el a declarat duminica zi oficială de odihnă și a sprijinit construirea mai multor biserici.

Mama sa, Elena, este asociată în tradiția creștină cu descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.

Numeroase biserici din România poartă hramul Sfinților Constantin și Elena, printre cele mai cunoscute fiind Catedrala Patriarhală din București.

Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 1.514.907 români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora.

Cele mai întâlnite nume feminine sunt Elena, Lenuța și Constanța, iar în cazul bărbaților cele mai populare sunt Constantin, Costel și Costică. Printre derivatele frecvente se numără și Constantina, Eleonora, Ela, Tina, Costache sau Tinel.