Toate spitalele judeţene, implicate din 2019 în prelevarea de organe

Toate spitalele judeţene vor fi implicate în prelevarea de organe începând cu anul 2019. Cel puţin aşa susţine ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, potrivit căreia o astfel de prevedere se regăseşte în proiectul legii transplantului. „Va intra în fişa postului, e vorba de toate spitalele judeţene, cu secţii de anestezie-terapie intensivă”, a explicat oficialul.

Specialiştii din sistem spun că o astfel de obligativitate ar duce cu siguranţă la creşterea numărului de organe şi la salvarea mai multor vieţi, listele cu românii care au nevoie de transplant fiind într-o continuă creştere. „Este realizabil”, este de părere medicul Carmen Panţiş, coordonatorul de transplant pe Bihor. 

„Ideea de a implica toate spitalele judeţene în activitatea de identificare şi prelevare de organe este foarte bună, aşa se întâmplă şi în străinătate. Aşa ar înţelege fiecare manager de spital din ţară că intră în fişa postului identificarea oricărui potenţial donator aflat în moartea cerebrală. Acum nu se întâmplă asta, sunt foarte multe spitale în care nu există niciun fel de interes în a avea donatori”, a declarat, pentru „Adevărul”, Carmen Panţiş. 

Ce condiţii trebuie să îndeplinească secţiile de terapie intensivă

Tocmai această lipsă de interes a motivat-o pe Sorina Pintea să includă în proiectul legii transplantului o astfel de obligaţie. Lipsa de interes, afirmă specialiştii, are la bază mai multe motive: identificarea donatorilor e o activitate benevolă, care se derulează în cadrul unui program de transplant care nu asigură suficientă finanţare. 

„Totuşi, o aliniere a tuturor spitalelor judeţene la cerinţele impuse în programul naţional de transplant presupune însă ca secţiile de anestezie terapie intensivă să fie dotate cu o anumită aparatură. În mare, aparatura respectivă se cam găseşte în spitalele judeţene”, a arătat Carmen Panţiş.

Spre exemplu, secţia trebuie să fie dotată cu aparat de ventilaţie mecanică, cu un electroencefalograf şi cu un aparat de gaze sanguine. „Acesta din urmă este absolut necesar pentru a trata bolnavii ceilalţi, critici. O terapie intensivă care nu are aparat de gaze nu poate trata corect nici măcar un bolnav critic, deci cu atât mai puţin nu poate avea în grijă un donator. Nu sunt condiţii greu de îndeplinit”, a precizat medicul. 

Personal care să menţină donatorul în condiţiile fiziologice

Pe lângă dotări, care pentru unele spitale ar presupune investiţia în aparatură, este necesar ca personalul, respectiv anesteziştii, să ştie să facă examinările necesare.

„Este esenţială menţinerea donatorului în condiţii fiziologice pentru că odată instalată moartea cerebrală sunt foarte multe tulburări de ritm. Dacă Ministerul Sănătăţii găseşte soluţii pentru a motiva managerul să se ocupe, iar managerul vorbeşte cu şeful terapiei intensive şi cu coordonatorul de transplant, numărul spitalelor care dau donatori ar putea creşte. La ora actuală, din 44 de spitale acreditate, doar 11 dau donatori. Pe primele locuri sunt Spitalul Judeţean Oradea, Spitalul Judeţean Baia Mare şi Spitalul Floreasca”, a completat coordonatorul de transplant pe Bihor. 

Ce spun pacienţii

Vestea că unităţile sanitare ar putea avea o astfel de obligativitate creşte speranţele pacienţilor. Aceştia au totuşi semne de întrebare legate de pregătirea anesteziştilor din toate aceste spitale.

„De la dorinţă şi până la a se putea realiza un astfel de mecanism necesar şi vital pentru noi e un drum mai lung. Noi, ca pacienţi, ne întrebăm dacă sunt îndeplinite condiţiile organizatorice. Pacientul aflat în moarte cerebrală trebuie monitorizat 24 din 24 de ore, trebuie evaluat constant. Pe de altă parte, sunt foarte mulţi români cu nevoie de transplant”, a declarat, pentru „Adevărul”, Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Transplantaţi din România (APTR).