Ţiganiada de toamnă

Promit ca disperaţii. Salarii ca-n Germania. Pensii ca-n Elveţia. Protecţie socială ca-n Suedia. Autostrăzi până pe Lună şi înapoi. Poduri peste toate pâraiele, peste Dunăre şi chiar

Promit ca disperaţii. Salarii ca-n Germania. Pensii ca-n Elveţia. Protecţie socială ca-n Suedia. Autostrăzi până pe Lună şi înapoi. Poduri peste toate pâraiele, peste Dunăre şi chiar peste Amazon. Calculatoare la tot liceanu’. Ajutoare agricole la tot ţăranu’. Bunăstare la tot cartieru’.

E clar, după alegeri vom trăi ca-n Ţiganiada lui Ion Budai-Deleanu. Să luăm aminte cum descria Raiul onorabilul Parpanghel:

(...) În loc dă năsip şi şărână
Tot grăunţă dă aur iai în mână.
Râuri dă lapte dulce pă vale
Curg acolo şi dă unt păraie.
Ţărmuri-s dă mămăligă moale,
Dă pogăci, dă pite şi mălaie.
O, ce sântă şi bună tocmeală!
Mânci cât vrei şi bei făr’ osteneală.
Colea vezi un şipot dă rachie (...)
Dincolea baltă dă vin te-mbie (...)
Dealurile şi coastele toate
Sunt dă caş, dă brânză, dă slănină,
Iar’ munţii şi stânce gurguiate,
Tot dă zahăr, stafide, smochine.
De pe ramurile dă copaci
Spânzură covrigi, turte, colaci.
Gardurile-acolo-s împletite
Tot cu fripţi cârnăciori lungi, aioşi,
Cu plăcinte calde streşinite,
Iar’ în loc dă pari, tot cârtaboşi (...)

Ei, dragii moşului, parcă altfel se vede viaţa dintr-un colţ de Rai! Iar o aşa descriere chiar ne interesează, pentru că politicienii noştri, în aceste zile, ne promit Raiul pe pământ.

De exemplu, toţi ne garantează vreo mie de kilometri de autostradă. Eu, unul, m-am hotărât: fac licitaţie. Îl voi vota pe cel care promite două mii de kilometri de autostradă! Cu o condiţie: să abroge Constituţia şi să pună în locul ei Ţiganiada.