„The Human Body“, „disecată“ de profesori şi academicieni
0Expoziţia de cadavre umane deschisă la Muzeul Antipa până la sfârşitul lunii iunie, care a atras din martie peste 27.000 de români, este văzută de profesori şi academicieni ca o depăşire a tabuurilor legate de corpul uman şi o satisfacere a nevoii de senzaţii specifice omului postmodern.
Din 22 martie 2013, când a fost deschisă publicului, expoziţia „The Human Body“ de la Muzeul Antipa din Capitală a fost vizitată de zeci de mii de români, peste 6.000 dintre ei elevi cu vârstele între 7 şi 18 ani, susţin organizatorii. A născut însă şi multe controverse, aşa cum s-a întâmplat şi la nivel internaţional.
Lăsând la o parte religia şi filosofia, antropologi, sociologi, biologi şi anatomişti au analizat ieri implicaţiile expoziţiei în societatea românească, o societate „de hiperconsum“ orientată mai mult către corp decât către suflet, stabilindu-i în final cel puţin utilitatea didactică.
Aspectul educaţional a fost ridicat chiar de către reprezentanţii muzeului, care au recunoscut că au avut nevoie de opt luni pentru a accepta să expună cadavrele umane, dar şi de biologi.
Decizia dificilă pentru „Antipa“
„Am avut emoţii privind aducerea expoziţiei în România, pentru că ştiam de controversa din jurul ei, dar tocmai asta i-a determinat pe oameni să vină s-o viziteze. Consider că este utilă copiilor de clasa a VI-a şi a VII-a şi celor care vor să aibă o altfel de reprezentare a trupului lor cât sunt în viaţă, un fel de educaţie pentru sănătate“, a explicat Aurora Stănescu, PR la „Antipa“, în cadrul mesei rotunde „Des-coperind corpul uman: expunerea corpului în spaţiul public. Expoziţia «The Human Body»“, organizată de doi antropologi ai Institutului Naţional de Antropologie al Academiei Române.
Aceasta a ţinut să reamintească faptul că nu au găsit niciun fel de dovadă „care să afirme cu certitudine că aceste trupuri ar fi condamnaţi chinezi“.
„Expoziţie postmodernă“
Antropologii au dus discuţia la un alt nivel, descompunând practic societatea românească actuală şi implicaţiile expoziţiei, fără a o limita la aspectul didactic.
„«The Human Body» este o expoziţie postmodernă. Miza acestei expoziţii nu este nici cea morală, nici cea legală, miza este una estetică, ca atare nu poate fi rezumată la rolul său didactic, pedagogic. Este o expunere postmodernă a unui obiect fetiş. Corpul a devenit un obiect fetiş al unui cult al corpului, mergând pe ideea că nu sufletul, ci corpul ar deveni un mijloc de mântuire“, a declarat antropologul cultural Vintilă Mihăilescu, de asemenea profesor la SNSPA.
Corpul a devenit un obiect fetiş al unui cult al corpului, mergând pe ideea că nu sufletul, ci corpul ar deveni un mijloc de mântuire “ Vintilă Mihăilescu, antropolog cultural, profesor la SNSPA
Tot despre estetic a vorbit şi un alt antropolog cultural, Lucia Terzea-Ofrim, remarcând o estetizare a morţii mai degrabă în expoziţia de la Muzeul Antipa.
„Estetizarea morţii“
„Nu e vorba de corpuri în această expoziţie, e vorba de cadavre. Dar este şi o estetizare a morţii. Însă miza nu aş spune că este una estetică, ci una existenţială. Trăim într-o societate care neagă moartea, în care moartea e ceva tabu, aproape un accident, trăim aşadar o amânare a morţii, trăim ca şi cum nu am muri. Toate acestea se răzbună prin această expoziţie. Este o revenire a morţii în spaţiul public, născută din nevoia de a vorbi public despre moarte, un fel de „memento mori“ care ne reaminteşte că vom muri, de aici miza existenţială“, a spus antropologul.
Este o revenire a morţii în spaţiul public, născută din nevoia de a vorbi public despre moarte, un fel de „memento mori“ care ne reaminteşte că vom muri, de aici miza existenţială Lucia Terzea-Ofrim, antropolog cultural
„Este specifică societăţii de hiperconsum: postmodernul este amator de senzaţii şi astfel se face trecerea către consumul de senzaţii. Este şi o depăşire a tabuurilor prin prezentarea în plan estetic a corpurilor. Astfel, modernitatea redă corpul individului“, este de părere Gabriel Jderu, sociolog al corpului.
Moralitatea biletului de intrare
Pe de altă parte, Alexandru Ispas, şeful catedrei de Anatomie de la Medicină şi secretarul ştiinţific al Institutului de Antropologie spune că expoziţia nu ar fi trebuit deschisă publicului contra cost: „Cred că o astfel de expoziţie e bine de aşezat în Facultatea de Medicină, Biologie, Sport sau Arte Plastice, unde vin oameni avizaţi şi nu trebuie făcut comerţ din structura corpului uman şi din om, care este considerat o fiinţă sfântă. Omul nu trebuie făcut obiect de exhibiţie pentru care să plăteşti bilet la intrare“.
Alexandru Dincovici, de la şcoala postdoctorală SNSPA, specializat în antropologia sporturilor de luptă spune că expoziţia este „o antiteză între corpul trăit şi corpul inanimat“.
„Părerile vizitatorilor au fost în marea lor majoritate pozitive, de tipul interesant, inedit, însă au existat şi păreri de respingere viscerală, de frică. Sintetizate, ar suna cam aşa: Ciudat, dar frumos. E bine ca oamenii să conştientizeze ce e în interiorul corpului. Oricum, expoziţia are o influenţă la nivel de cunoaştere, nu de acţiune, deci efectul ei este limitat. Poate totuşi întări credinţele religioase“, a mai spus Dincovici.
„Avantajul mare al acestei expoziţii este că vezi cum e organizat corpul tău. Elevii ar trebui să ştie asta chiar din clasa a VII-a. Unii nu ştiu nici unde e ficatul. Aşa că miza didactică a acestei expoziţii a fost mai importantă“, conchide Mihaela Marcu-Lapadat, biolog-anatomist şi profesor la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti.
Avantajul mare al acestei expoziţii este că vezi cum e organizat corpul tău. Elevii ar trebui să ştie asta chiar din clasa a VII-a. Unii nu ştiu nici unde e ficatul Mihaela Marcu-Lapadat, biolog-anatomist
200 de exponate, milioane de vizitatori
În România, pe cât de controversată, pe atât de interesantă s-a dovedit a fi această expoziţie, având în vedere că a fost printre cele mai vizitate obiective la Noaptea Muzeelor, deşi s-a plătit biletul de 20 de lei.
Expoziţia „The Human Body“ (22 martie - 31 iunie 2013) include peste 200 de exponate - corpuri umane reale care au fost donate (integrale sau secţiuni), cu disecţii la nivelul organelor şi ţesuturilor care oferă o perspectivă tridimensională, fidelă, asupra anatomiei umane.
Exponatele au fost văzute de peste 20 de milioane de vizitatori din întreaga lume, fiind prezentate în oraşe precum Londra, Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Budapesta, Dublin, Kiev, Lisabona, Madrid, Praga, Torino, Viena, Oostende.