Tânărul transgender care a dat în judecată autoritățile române pentru că nu mai vrea să figureze ca femeie în acte a câștigat la CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat vineri, 4 octombrie, verdictul în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi, bărbatul transgender forțat de statul român să trăiască cu două seturi de acte diferite și două identități diferite.

Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, a dat România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din Luxemburg pentru că autoritățile din Cluj-Napoca nu i-au schimbat mențiunile privind sexul în actele de identitate.

Concret, acesta a dat în judecată Direcția pentru Evidența Persoanelor și Primăria Cluj-Napoca pentru că au refuzat să-i treacă în documentele româneșți, sexul, prenumele și CNP-ul în acord cu identitatea lui și este obligat în continuare să aibă acte în care figurează că femeie. Cazul reprezină o premieră în istoria Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Iar vineri, 4 octombrie, CJUE i-a dat dreptate tânărului, precizând că ”refuzul unui stat membru de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor Uniunii”.

Arian Mirzarafie-Ahi a fost înregistrat la naștere ca fiind de sex feminin.

După ce s-a mutat în anul 2008 în Regatul Unit, acesta a dobândit cetățenia britanică păstrând și cetățenia română. În acest stat în care locuiește, el și-a schimbat, în anul 2017, prenumele și formula de adresare din feminin în masculin și a obținut, în anul 2020, recunoașterea legală a identității sale de gen masculine.

În luna mai 2021, pe baza a doua documente obținute în Regatul Unit care atestă aceste schimbări, acest cetățean a solicitat autorităților administrative române să înscrie în actul său de naștere mențiunile referitoare la schimbarea prenumelui său, a sexului său și a codului său numeric personal pentru ca acestea să corespundă sexului masculin. În plus, el a solicitat emiterea unui nou certificat de naștere care să conțină aceste noi mențiuni.

Autoritățile române au refuzat însă aceste cereri, invitându-l totodată să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în fața instanțelor române. Invocând dreptul său de liberă circulație și de ședere pe teritoriul Uniunii, Arian Mirzarafie-Ahi a solicitat unei Judecătoriei Sector 6 București să dispună punerea în conformitate a actului său de naștere cu noul său prenume și cu identitatea sa de gen, recunoscute definitiv în Regatul Unit.

Iar magistrații de la Judecătoria Sector 6 București au întrebat Curtea de Justiție dacă reglementarea națională ce stă la baza refuzului autorităților române este conformă cu dreptul Uniunii și dacă Brexitul are vreun impact asupra litigiului.

Explicațiile CJUE

”Curtea răspunde că o reglementare a unui stat membru care refuză recunoașterea și înscrierea în actul de naștere al unui resortisant a schimbării prenumelui și a identității de gen obținute în mod legal într-un alt stat membru, în speță Regatul Unit, este contrară dreptului Uniunii. Acest lucru este valabil și în cazul în care cererea de recunoaștere a acestei schimbări a fost efectuată după retragerea Regatului Unit din Uniune. Mai întâi, Curtea arată că schimbarea prenumelui și a identității de gen aflată la originea litigiului a fost obținută înainte de Brexit și, respectiv, în cursul perioadei de tranziție care a urmat Brexitului. Trebuie, așadar, să se considere că această schimbare a fost obținută într-un stat membru al Uniunii. Faptul că Regatul Unit nu mai este un stat membru al Uniunii nu afectează aplicarea dreptului Uniunii în acest caz”, au precizat judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-un comunicat de presă.

Magistrații europeni și-au motivat decizia și prin faptul că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere.

”Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat”, mai spun judecătorii CJUE.