SUETA LA O CAFEA - Nu sunt striper, pentru ca nu imi dau chilotii jos

- explica diferenta intre strip-tease si coregrafie Cornelius Pasat, conducatorul unei trupe de baieti frumosi care danseaza in privat pentru 1.000 de euro

Nu a facut vreo scoala de specialitate, dar, in Romania, strip-tease-ul masculin a inceput cu el. Duduile care colinda cluburile de noapte il stiu ca pe un cal breaz. Gospodinele il repereaza dupa relatia cu Oana Roman, fiica cea mica a lui Petre Roman. Despre strip-tease, dans si sex, de vorba cu Cornelius Pasat (31 ani).
- Pari genul care a visat sa devina striper...
- Dar eu nu sunt striper. Sunt coregraf. E o diferenta mare. Sa-ti explic! Eu, inainte, am fost dansator profesionist. In '87, m-am apucat de dans, la Ministerul de Interne. Dupa aceea, am inceput cabaretele. Am dansat pe toate scenele celebre ale cluburilor de noapte din Capitala: Melody, Club Nord, Ambasador s.a. Prin '94, '95, cabaretele au inceput sa moara. Asa a aparut strip-tease-ul masculin. Am facut parte din prima trupa de dansatori, care, pe vremea aia, nu prea se dezbraca, asa cum e acum. Era mai mult o trupa de cabaret masculin, sa-i spun asa. Eram, deci, trei dansatori buni, care tineam partea tehnica a spectacolului, si mai erau doi baieti care aratau bine si se dezbracau. Dar nu se renunta la chiloti, ca sa poti numi strip-tease ce faceam noi atunci.
- Strip-tease inseamna, va sa zica, doar atunci cand renunti la chiloti...
- Da, trebuie sa renunti, ca altfel e ca la plaja. Lumea face o mare confuzie. Daca un actor are o scena erotica intr-un film, il faceti striper? Asa cum el este actor, eu sunt coregraf. Aceasta este meseria mea de baza. Eu fac coregrafie si pentru strip-tease masculin, si pentru dans contemporan, si clasic, si modern, si de tot ce vreti. Deci, eu sunt coregraful Cornelius Pasat, nu sunt nici striperul Pasat, nici striperul Oanei Roman sau al lui Petre, cum mi-a zis presa. Eu stiu ca multe ziare se vand cu asa ceva. Cand dansez, dansez si atat, nu fac strip-tease, adica nu-mi dau chilotii jos. Eu am striperi in trupa, nu zic nu, dar intre mine si ei e o diferenta. Eu, din '90 pana in '98, am lucrat in fiecare an cu Televiziunea Romana, ca dansator profesionist. Dupa ce am inceput relatia cu Oana, presa a inceput sa ma atace, sa-mi spuna striper doar pentru ca aveam o trupa de strip-tease masculin. E o confuzie, deci.
- Tu unde prestezi?
- Nu am un loc fix in care dansez. Dansez pentru emisiunea "De trei ori femeie", in mod constant. De obicei, sunt contactat de cluburi care organizeaza evenimente, petreceri private..., dansez peste tot unde sunt chemat. Recent, am dansat la o petrecere organizata de un post de televiziune, pentru angajate.
- Te dai in spectacol numai pentru femei sau si pentru barbati?
- N-am fost invitat sa dansez pentru barbati si nici nu cred ca as accepta. Si asa, in Romania, multa lume confunda strip-tease-ul masculin cu ideea de homosexualitate. E vorba de ignoranta, sunt oameni care nu se intereseaza sa vada despre ce este vorba. Ei nu stiu ce face un striper de fapt, ce public are voie sa intre in sala, ce se intampla cu adevarat la un program de strip-tease masculin. Acum am inceput sa facem si spectacole mixte, cu teme, cu cele doua trupe ale mele, "Flamingo Girls" si "Flamingo Boys". Avem, de exemplu, "Dracula Party" sau "Oriental Party", in cadrul carora exista cateva tablouri, cum le numim noi, dupa un scenariu precis. Cam toate astea le fac singur, fiindca nu sunt bani. Iar in domeniul in care lucrez eu, sunt putini oameni care stiu sa faca regie, costume etc. De cand au murit cabaretele, persoanele care aveau cat de cat o experienta in acest domeniu au disparut.
- Ce pretentii ai pentru o petrecere privata?
- In primul rand, bugetul conteaza. In mod normal, nu raspund la intrebarea asta, fiindca e ca si cum m-as scoate la licitatie. Daca ar fi sa ma angajezi tu acum, ma intereseaza ce audienta avem, ce locatie si ce spatiu. Pentru o petrecere a unei companii mari cer in jur de 1.000 de euro, cu trupa mea. Dar eu singur, separat, vin pentru minimum 500 euro. Aceleasi preturi sunt valabile si ca sa apar, de exemplu, intr-un videoclip. Daca e vorba de un prieten, dansez si pentru 300 euro.
- Deci, dansezi pentru oricine plateste corespunzator...
- Da. Si, pentru ca nu prea stiu ce sa ceara, dupa ce mi se ofera o anumita suma de bani, eu le propun clientelor un program, adica le dansez in functie de bugetul pe care-l au. Restul depinde de locatie, lumini, scena, muzica etc.
- In ce conditii dansezi gratis?
- Pentru Pepe, de exemplu, as dansa gratis, pentru ca e prietenul meu foarte bun. Deci, pentru prieteni as dansa gratis.
- Care a fost cea mai istovitoare noapte de munca?
- Spectacolul de la Sala Palatului, de Ziua Femeii, care a fost un vis al meu de cand m-am apucat de dans. Nu a fost usor, pentru ca a fost prima oara cand am facut un spectacol de asemenea anvergura, pe o scena atat de mare. N-am avut multe lucruri, a trebuit sa le facem noi pe toate. Au fost multi oameni care m-au ajutat, in schimb. A fost un spectacol de arta erotica. Am avut niste costume superbe si un scenariu bun.
- Ce fel de public se distreaza cu voi?
- Femei cu varste cuprinse intre 18 si 80 de ani. Publicul feminin e foarte pretentios. Publicul mixt il multumesti mai usor, fiindca nu trebuie sa-l ridici undeva si sa-l tii acolo. La un spectacol de cabaret, programul trebuie sa fie bun si costumele frumoase. La strip-tease masculin, femeile trebuie sa fie excitate, trebuie sa simta ceva, asa incat misiunea noastra este sa dansam atat de bine incat ele sa nu ramana indiferente la faptul ca ne dezbracam pe scena. Trebuie sa le starnim anumite emotii si nu e lucru usor. De aceea le spun celor care folosesc cu ironie cuvantul striper, ca si cum ar fi ceva degradant, ca e greu sa fii striper. Mentalitatea este o mare problema la noi.
- Cine rupe sala de entuziasm?
- Cele mai in varsta sunt si cele mai haioase si puse pe gluma si pe dans, pe tot. Cele care arata bine si sunt mai tinere sunt mai retinute, pentru ca nu vor sa se interpreteze gresit un gest de-al lor sau sa fie puse intr-o situatie jenanta. Vorbim si despre femeile supraponderale si de cele incaruntite, important e ca se distreaza. Si se manifesta foarte liber, vreau sa spun, dar asta numai intr-un cadru intim. Aproape toate isi schimba atitudinea cand sunt doar femei de fata, de aceea si spectacolele se tin exclusiv in prezenta unui public feminin.
- Nu va inhiba prezenta multor femei la un loc?
- Te poti pierde la un moment dat, e adevarat. Mie nu mi s-a intamplat, fiindca am inceput devreme meseria asta. Dar stiu ce inseamna sa-ti tremure genunchii, sa ai un gol in stomac sau pur si simplu sa ai un gol de memorie, sa nu mai stii ce trebuie sa faci. E foarte important sa ajungi la o anumita maturitate. Eu acum intru in scena si stiu ce se intampla cu toti dansatorii, zambesc si comunic mult mai usor cu publicul decat la inceput. Baietilor nu le e chiar asa usor. Si, daca nu-l au pe vino'ncoa si nu stiu sa zambeasca, nu primesc nici aplauze, nici bani.
- Situatii delicate in care te pun clientele. Cum le rezolvi?
- Pana la urma, suntem oameni si o femeie libera si disponibila la astfel de gen de spectacole cred ca nu sta cuminte. Vrea sa cunoasca, normal, si, de multe ori, ea face primul pas. Pentru noi e dificil sa iesim cu bine din asemenea situatii, astfel incat sa nu se simta refuzata.
- Si, daca e frumoasa de pica si mai e si insistenta pe deasupra, ce te faci?
- Depinde. In orice caz, trebuie sa ai grija de fanele tale si de publicul pe care trebuie sa-l satisfaci intr-o forma sau alta. Dar, in principiu, ii explic foarte clar ca noi suntem niste profesionisti, ca ne facem meseria si ca putem fi doar prieteni.
- Va excitati intotdeauna la serviciu? Greu?
- Sincer, este foarte excitant, asta e clar. E fiziologic explicabil si nu avem ce face, mai ales daca te implici foarte tare in ceea ce ai de facut pe scena. Dupa spectacol, de multe ori, baietii vin la mine si imi spun ca o anumita femeie din sala i-a interesat si ca dupa spectacol ar vrea s-o cunoasca. De multe ori se poate, de multe ori nu se poate, dar au fost situatii cand au ramas impreuna si s-au casatorit.
- Merge o relatie cand el e striper?
- Asta-i o problema destul de complicata. Apoi, cand ai o iubita, iti cam pierzi si admiratoarele...
- Dupa ce criterii se racoleaza un viitor striper?
- Fata e cea mai importanta, corpul se lucreaza ulterior. Deci, in primul rand, trebuie sa arate bine ca sa aiba succes in aceasta meserie. Noi, la preselectii, ii alegem pe cei mai draguti, nu pe cei care au corpul frumos.
- La preselectii e omor?
- Nu neaparat. Desi sunt foarte multi tineri care nu au nici un viitor si arata bine, inca sunt speriati de mentalitati si probabil n-au curajul sa faca pasul. Mai bine a mers la inceput, prin '95, '96, cand strip-tease-ul chiar era o fita. A fost un boom atunci, fiindca era ceva occidental si, ca atare, a fost bine primit. Pe urma, lumea a inceput sa se obisnuiasca. Bineinteles, carcotasii si barbatii n-au vazut niciodata strip-tease-ul cu ochi buni si e normal, fiindca se gandesc la neveste, prietene, amante si automat suntem o amenintare pentru ei.
- Ce face un striper toata ziua?
- Sunt foarte multe lucruri in viata unui striper care sunt si costisitoare si necesita foarte mult timp. De exemplu, investeste foarte mult in corpul sau. Ii trebuie o anumita alimentatie, de o anumita suma pe zi, si nu poate manca orice, altfel se duce masa musculara. Repetitiile ii ocupa mult timp.
- Teoretic, in meseria voastra, sansele sa te culci cu o gramada de femei cresc...
- E adevarat, dar asta nu inseamna ca un striper sau un coregraf se si culca cu mai multe femei dacat un barbat care lucreaza in alt domeniu. Am cunoscut striperi foarte fideli, care au o singura prietena. Altii sunt mai liberi. Inteleg sa-si traiasca viata si sa cunoasca cat mai multe persoane.
- Primiti multe cereri in casatorie?
- Pe site primim tot felul de mesaje de la femei. Majoritatea sunt de genul "mi-ai placut foarte mult", "esti superb" sau "as vrea sa ne intalnim, daca se poate". Mai sunt si mesaje rautacioase, dar cereri in casatorie, nu prea.
- Daca ai avea o fetita, ai face-o stripteusa?
- Daca ea vrea, de ce nu? Multi considera meseria asta degradanta. Lumea ii crede pe striperi niste tipi fara nici un capatai. Vreau sa va spun ca majoritatea celor din trupa mea sunt studenti. Acesti baieti nu sunt dansatori profesionisti, nu au facut o scoala de balet. Ei pur si simplu arata bine si atat. Unii dintre ei poate chiar n-au ureche muzicala, dar se straduiesc din toate puterile sa faca ceva in viata si sa le iasa bine.