SUA reclamă abuzuri în Ardeal

Raportul Departamentului de Stat cu privire la respectarea drepturilor omului menţionează 19 cazuri de încălcări ale legii. Victime ale abuzurilor au fost jurnalişti, rromi sau credincioşi greco-catolici din aproape toate judeţele Transilvaniei.

Cel mai răsunător caz din Transilvania prezent în raportul dat publicităţii, la sfârşitul săptămânii trecute, de Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului este cel al lui Vili Rupa, un bărbat care a învins România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acesta a reclamat că, în 1998, a fost arestat şi ţinut în condiţii mizere de detenţie la Hunedoara şi Deva.

În decembrie 2008, CEDO a condamnat România în „cazul Vili Rupa” pentru tratamentul aplicat bărbatului şi pentru lipsa unui proces corect. Statul a fost obligat să plătească daune de 30.000 de euro şi alte cheltuieli de 11.374 de euro.

Rromi bătuţi de poliţişti

Abuzuri ale autorităţilor au fost semnalate şi în Satu Mare, Bihor sau Cluj. Raportul menţionează două situaţii petrecute în 2008, la Satu Mare, unde mai mulţi rromi au acuzat poliţia de abuzuri. În 23 mai, notează raportul, poliţiştii au intrat în casa unui rrom, pe care l-au bătut, iar apoi l-au dus la secţie.

Acolo, bărbatul a fost bătut din nou, pe motiv că ar fi refuzat să semneze o declaraţie dictată de poliţişti. În 4 iulie, un caz similar a avut în prim-plan o familie de rromi. Un bărbat şi o femeie, împreună cu fiica lor, minoră, ar fi fost duşi la poliţie şi bătuţi, în urma unui scandal cu vecinii.

Autorităţile neagă

„Cazuri similare de abuzuri ale poliţiei, nerezolvate din 2006, s-au semnalat în Gepiu, judeţul Bihor, în Bonţida şi Pata Rât, judeţul Cluj”, mai precizează actul Departamentului de Stat. În fiecare dintre cazuri, autorităţile au negat acuzaţiile. „Am înaintat chiar şi plângeri penale pentru ceea ce s-a petrecut”, a precizat Marian Mandache, coordonator al departamentului Drepturile Omului în cadrul asociaţiei Rromani Criss.

Ziarişti ameninţaţi

Raportul Departamentului de Stat prezintă şi cazul a doi jurnalişti ardeleni, supuşi ameninţărilor. Ambele au avut loc la Baia Mare. Unul dintre ele este al corespondetului „Ziua” Laszlo Kallai, care a reclamat ameninţări la adresa sa şi a familiei, venite din partea lui Vasile Mureşan, colonel în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului de Interne. Ca urmare a ameninţărilor, ziaristul a demisionat.

Presa acuză

Raportul menţionează că Romeo Roşiianu (foto), redactor-şef al publicaţiei „Necenzurat” din Baia Mare, a primit ameninţări pentru a nu mai relata despre o serie de afaceri dubioase între primar şi unii afacerişti locali.

Conflict între Biserici

În raportul american sunt menţionate o mulţime de cazuri legate de scandalurile dintre Bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică. Cel mai răsunător este cel al Bisericii Greco-Catolice din Ungheni, judeţul Mureş. În mai 2008, aceasta a fost demolată, bucată cu bucată, de credincioşii ortodocşi, în ciuda faptului că autorităţile au emis ordine de încetare a lucrărilor.

În jurul lăcaşului de cult a fost ridicat un altul, al ortodocşilor. Situaţii similare s-au înregistrat în Badon, judeţul Sălaj, în aprilie 2007, şi la Ţaga, în Cluj, în 2006. „Nimeni nu a primit vreo sancţiune în acest caz. Momentan, parohia de la Ţaga îşi desfăşoară activitatea într-o capelă”, ne-a declarat părintele diacon Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla.

Conflictul interconfesional este menţionat şi cu situaţii legate de refuzul Bisericii Ortodoxe de a pune în posesie greco-catolicii care au obţinut, ca urmare a unor retrocedări, terenuri pe care urmau să ridice biserici. Trei astfel de cazuri sunt menţionate în raportul Departamentului de Stat, la Certeze (Satu Mare), Feleacu şi Morlaca (Cluj).

„Mai puţin de 200 din cele 2.600 de biserici şi mănăstiri revendicate de greco-catolici au fost retrocedate de către ortodocşi”, mai precizează raportul, care prezintă şi cazul „fericit” din Vălanii de Beiuş (Bihor), unde, după mai bine de doi ani de refuz din partea ortodcşilor, greco-catolicilor li s-a retrocedat biserica, în 2 aprilie 2008.