SUA: Alegeri "la fotografie"

Expresia este luata din limbajul sportiv si ea se refera la o cursa atat de stransa, incat, pentru a stabili care dintre atleti a trecut primul linia de sosire, este nevoie sa se examineze cu atentie

Expresia este luata din limbajul sportiv si ea se refera la o cursa atat de stransa, incat, pentru a stabili care dintre atleti a trecut primul linia de sosire, este nevoie sa se examineze cu atentie inregistrarea foto, obtinuta cu ajutorul unei instalatii ultraperformante. Cu siguranta, expresia se potriveste de minune scrutinului prezidential care se desfasoara astazi in America, previziunile indicand un echilibru aproape perfect al sanselor celor doi candidati, republicanul George W. Bush si democratul John Kerry. Rareori se intampla ca nu mai putin de patru sondaje sa arate o asemenea egalitate, fie 48-48 ("Washington Post", "American Research Group", "Zogby"), fie 46-46 ("Fox News"). Iar daca, totusi, potrivit unui alt sondaj ("New York Times"/CBS), Bush se afla in frunte - 49 la suta, fata de 46 la suta -, diferenta este atat de mica, incat ea echivaleaza cu marja de eroare. Suspansul e total, iar rezultatul scrutinului - absolut imprevizibil: sub o forma sau alta, opinia se regaseste in avalansa coplesitoare a comentariilor mass-media din intreaga lume, consacrate unui eveniment cu miza politica atat de importanta. In asemenea conditii, decisiv s-ar putea dovedi votul minoritatilor etnice (in special hispanicii, care, intr-un viitor apropiat, i-ar putea intrece numeric pe anglo-saxoni), si, evident, cel al alegatorilor indecisi pana in ultimul moment, pentru atragerea carora cei doi candidati si-au consacrat ultima zi a campaniei lor electorale, incheiata luni, la miezul noptii si disputata intr-o atmosfera descrisa ca "frenetica". Nu este exclus ca incertitudinea sa se prelungeasca, asa cum s-a intamplat si cu patru ani in urma, dincolo de inchiderea birourilor de votare, rezultatele definitive putand fi cunoscute abia dupa cateva zile sau, poate, chiar saptamani. Inca de pe acum, o armata de avocati (cateva zeci de mii!) se pregateste sa intre in actiune, daca va fi nevoie, acolo unde s-ar constata unele neclaritati sau neregularitati - precedentul de acum patru ani al Floridei fiind inca viu in memoria tuturor. Ca de obicei, nu au lipsit "surprizele din octombrie", element indispensabil in peisajul electoral american, definind un eveniment neprevazut petrecut cu cateva zile inaintea datei scrutinului si capabil sa incline balanta in favoarea unuia sau altuia dintre candidati. Anul acesta, surpriza a constituit-o mesajul video adresat de Osama bin Laden alegatorilor americani, interventia sa neasteptata introducand o necunoscuta in plus in ecuatia alegerilor. Este adevarat, cele doua tabere s-au grabit sa minimalizeze potentialul efect al acestei interventii, dar tot atat de adevarat este ca fiecare s-a grabit sa o foloseasca ca argument electoral, democratii reprosand actualei Administratii Bush ca nu s-a concentrat asupra capturarii, in Afganistan, a teroristului nr. 1 al planetei, preferand sa lanseze campania din Irak, in timp ce republicanii au replicat ca, dimpotriva, gestul lui bin Laden demonstreaza cat de incoltit si slabit este, inclusiv ca urmare a interventiei in Irak, fiind nevoit sa se multumeasca cu simple exercitii de retorica. E firesc ca scrutinul de peste Ocean sa starneasca un imens interes in toata lumea, cu prioritate pe vechiul continent. Unele capitale europene l-ar prefera pe Bush, pentru ca e mai simplu sa tratezi cu un presedinte american al carui demers politic este bine cunoscut, altii inclina spre Kerry, care ar putea scoate din impas dosarul irakian. Realitatea este ca, in legatura cu politica externa, intre cei doi candidati diferentele de opinie sunt, in ultima instanta, neinsemnate, asa incat, indiferent cine castiga, schimbari mari nu sunt de prevazut in relatiile SUA - Europa. Concluzia este intru totul valabila si in ce priveste parteneriatul strategic dintre America si Romania, optiunile tarii noastre fiind cat se poate de clare: Romania este si va ramane un aliat de nadejde al Americii in aceasta parte de lume in care ne gasim, o ancora de securitate pe care se poate conta. Asa incat atentia ar trebui directionata spre ceea ce se va intampla dupa alegeri. Extrem de semnificative sunt, din acest punct de vedere, remarcile fostului secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, unul dintre observatorii cei mai sagace ai scenei politice mondiale, potrivit caruia viitorul locatar al Casei Albe va avea de facut fata celor mai mari sfidari cu care a fost confruntata America de la terminarea ultimului razboi mondial. Imediat dupa razboi, principala sfidare a fost URSS, dar amenintarea era concreta si strict delimitata geografic, in vreme ce, astazi, amenintarile sunt abstracte si difuze. "Niciodata, inainte, nu a fost nevoie sa se duca un razboi fara fronturi si fara frontiere geografice bine definite si sa se desfasoare, in acelasi timp, eforturi pentru reconstruirea principiilor fundamentale ale ordinii mondiale, care sa ia locul celei disparute in fumul si flacarile celor doua turnuri de la World Trade Center", a spus el.