STUDIU Prevalenţa hipertensiunii arteriale, mai mare decât acum cinci ani. Unul din cinci români nu ştie că are boala. Profilul pacientului hipertensiv

Prevalenţa hipertensiunii arteriale este mai mare decât acum cinci ani, unul din cinci români neştiind că suferă de această boală.

Concret, prevalenţa bolii a crescut de la 40 la 45% în cinci ani, după cum a declarat profesorul Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune şi coordonatorul studiului SEPHAR III.

„În România, 4,5 români din zece adulţi au hipertensiune. Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate, sau consumă sare în cantitate dublă faţă de cât ar fi necesar, adică 12 grame în 24 de ore în loc de şase, cel mult, opt”, a spus profesorul Maria Dorobanţu.

Potrivit acesteia, în ultimii zece ani s-a dublat şi prevalenţa diabetului şi a dislipidemiei (colesterol), factori de risc cardiovascular. „În 2016, estimăm că circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune - principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât şi în ţara noastră”, a explicat medicul.

Riscuri majore asupra sănătăţii

Cu toate acestea, doar 80,9% din adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Astfel, unul din cinci români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.

Totuşi, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR.

În anul 2005, doar 44,3% din persoanele hipertensive ştiau că au hipertensiunea arterială, iar procentul acestora este aşteptat să crească în următorii ani la 96,2 la sută, ţinând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai.

Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III. Dacă, în 2012, numai 59,2 la sută dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2 la sută şi se preconizează că va ajunge la 91,2 la sută în 2020.

Tratament pentru tot mai mulţi hipertensivi

De asemenea, şi numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creştere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9 la sută, în timp ce, în 2016, procentul a crescut la 30,8 la sută, aşteptându-se ca, în 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6 la sută.

Dintre factorii de risc cardiovascular, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.

Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2%, la nivel global şi la 77,8% în rândul hipertensivilor. Alţi factori de risc cardiovascular evaluaţi în cadrul studiului sunt obezitatea şi supraponderabilitatea, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7% din persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8% sunt supraponderale, însă unul din cinci adulţi obezi, respectiv unul din trei adulţi supraponderali nu sunt conştienţi de problemele lor ponderale.

Profilul pacientului roman cu hipertensiune

Profilul pacientului cu HTA în România este următorul: femeie cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, din mediul rural. Asociază cel puţin trei alţi factori de risc: fumatul, obezitatea şi diabetul. Deşi primeşte tratament, controlul este departe de a fi optim, a explicat Oana Tăutu, membru în echpa SEPHAR III.

Şi la nivel mondial, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Se estimează că doar complicaţiile cauzate de presiunea arterială crescută au fost responsabile pentru 9,4 milioane de decese în 2010, în timp ce, în total, bolile cardiovasculare au dus la decesul a aproximativ 17 milioane de oameni.

Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eşantion de 1.942 persoane, în perioada 16 octombrie 2015 - 25 aprilie 2016. Subiecţii incluşi în studiu au fost măsuraţi în greutate, înălţime, apoi acestora li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.