STUDIU Minorii arestaţi, bătuţi şi violaţi

Peste 20% din copiii privaţi de liberate au fost victime ale abuzurilor fizice în arestul poliţiei, cele mai multe fiind comise de către ofiţeri de poliţie, procurori sau gardieni.

Aşa arată cel mai recent studiu realizat de Avocatului Poporului în colaborare cu UNICEF, cercetare care şi-a propus să determine dacă şi în ce măsură sunt respectate drepturile copiilor privaţi de liberate în sistemul judiciar românesc.

Potrivit studiului, în care au fost cuprinse răspunsurile a peste 100 de copii cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani din cele două centre de reeducare şi patru penitenciare pentru minori şi tineri, drepturile minorilor sunt flagrant încălcate.

Victimele sistemului

Presiunea fizică şi psihică, abuzurile continue, condiţiile de viaţă precare, lipsa de intervenţie a angajaţilor din sistemul penitenciar sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă tinerii care ajung în detenţie, cei mai mulţi fiind încarceraţi pentru tâlhării, furt şi furt calificat.

„Copiii care au săvârşit nişte fapte penale sunt, de fapt, nişte victime ale unui sistem care i-a lăsat să ajungă aici. Lipsa banilor se reflectă asupra condiţiilor din penitenciare. Ajungem să tăiem din banii pentru activităţi educaţionale, din cei pentru asistenţa medicală şi din cei destinaţi curăţeniei. Violenţa între copii este o realitate şi nu o negăm, la fel cum nu negăm lipsa de intervenţie, care este una din cauze”, a explicat Cătălin Bejan, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Pe scurt, raportul arată că 30% din copii au fost victime ale abuzurilor fizice, inclusiv viol, abuzatorii fiind ceilalţi tineri din instituţie. De cele mai multe ori, victimele preferă să ascundă abuzul, în speranţa că acesta nu se va mai repeta.

68% din copii au purtat cătuşe în public

Din cei peste 100 de respondenţi, 57% nu au fost informaţi cu privire la drepturile pe care le au, în timp ce 68% din copii au purtat cătuşe în public, dintre aceştia 20% afirmând că au fost încătuşaţi alături de un adult.

Tinerii au împărţit chiar şi camera din arestul poliţiei cu adulţii, situaţie prezentă în 30% din cazuri. În ceea ce priveşte asistenţa medicală, 70% spun că s-au îmbolnăvit în detenţie, cel mai adesea contractând scabie şi infecţii. La nivel naţional, peste 1.400 de copii sunt privaţi de liberate.

„Consider că pedeapsa privativă de libertate ar trebui să aibă un caracter special. Cea mai importantă chestiune ar fi ca aceşti copii să aibă senzaţia că nu sunt izolaţi şi privaţi de libertate. Am căutat să vedem care sunt cauzele pentru care aceşti copii ajung în detenţie. În cele mai multe cazuri fură pentru că se află la limita subzistenţei. Prin urmare, indiferent câte resurse vor fi alocate de ANP, indiferent de cât de creativi sunt angajaţii, toate efectele sunt minime atâta timp cât copii, în momentul în care părăsesc penitenciarul nu este preluat de nimeni”, a declarat profesorul Petronel Dobrică de la Facultatea de Sociologie din Bucureşti, unul dintre autorii studiului. 

În ceea ce-i priveşte pe copii, sociologul spune că aceştia se reîntorc în centrele de detenţie şi în penitenciarele pentru adulţi. „Ar trebui să existe un fel de centre care să le ofere pentru o perioadă foarte scurtă un pat, trei mese pe zi, astfel încât aceşti tineri chiar să aibă o şansă”, a completat Dobrică.

Copiii din detenţie nu sunt vizitaţi de familie

Potrivit raportului, aproximativ 70% din copii au discutat cu avocatul înainte de prima înfăţişare în faţa instanţei de judecată, iar jumătate dintre aceştia au avut o singură discuţie cu acesta, în sala de judecată, chiar înainte de înfăţişare, în timp ce aproximativ 30% dintre ei au spus că nu au avut nicio discuţie cu un avocat, nici în sala de judecată.

În privinţa audierii în faţa instanţelor de judecată, 62% dincopii au declarat că înfăţişarea în instanţă nu a fost privată, fiind făcută în faţa publicului, cu avocaţi şi alţi inculpaţi din alte cauze, fapt care contravine articolului 485 alineatul 2 din vechiul Cod de Procedură Penală.

Peste 33% din copii au declarat că nu sunt vizitaţi de membrii familiei, iar 35% nu au primit niciodată pachet.

Raportul mai arată că peste 90% din tineri au declarat că pot vorbi cu un psiholog sau educator oricând au nevoie, în acelaşi procent fiind cei care au spus că pot participa zilnic la activităţi sportive, însă 54% din copiii intervievaţi susţin că nu au oportunitatea de a învăţa o meserie.