Spionii vor primi puteri de anchetatori

In paralel cu schimbarile majore din structurile de informatii, Palatul Cotroceni a pregatit un pachet de legi care va schimba intreaga strategie de securitate a Romaniei. Un grup operativ, alcatuit

In paralel cu schimbarile majore din structurile de informatii, Palatul Cotroceni a pregatit un pachet de legi care va schimba intreaga strategie de securitate a Romaniei. Un grup operativ, alcatuit din consilierii prezidentiali cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, precum si din cativa membri CSAT, a elaborat doua proiecte de lege pe care le-a inaintat guvernului: proiectul privind organizarea si functionarea Consiliului Securitatii Nationale, prin care se consfinteste desfiintarea CSAT-ului si proiectul privind activitatea de informatii, contra informatii si securitate. Ambele acte normative vor produce un adevarat cutremur in domeniul sigurantei nationale. Potrivit lor, ofiterii de informatii pot efectua acte premergatoare urmaririi penale. In primul proiect, viziunea Cotroceniului presupune schimbarea denumirii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, care va deveni Consiliul Securitatii Nationale (CSN). Noua structura va avea puteri nelimitate in ceea ce priveste activitatea tuturor serviciilor de informatii. CSN va fi prezidat deTraianBasescu,iar prim-vicepresedinte va fi desemnat presedintele Senatului. Tot in conducere vor intra presedintele Camerei Deputatilor si prim-ministrul, in calitate de vicepresedinti. Schimbarea numelui CSAT va presupune insa din start modificarea Constitutiei, care prevede ca acest organism este unicul coordonator al institutiilor cu atributii in sfera sigurantei nationale. In proiectul legislativ se prevede ca acest consiliu va aproba atributiile, organizarea si functionarea Comunitatii Nationale de Informatii. In momentul de fata, vechiul CSAT nu are astfel de competente. Proiectul prevede crearea a trei mari diviziuni ale noului CSAT: Comitetul pentru aparare, Comitetul pentru ordine publica si Comitetul pentru activitatea de informatii, contrainformatii si securitate. In ultimul dintre ele ii avem ca membri pe directorul SIE si ministrul justitiei, iar coordonator principal este directorul SRI. Este prima data cand ministrul justitiei lucreaza intr-o structura a statului sub coordonarea unui serviciu de informatii.
Infiintarea unei noi politii politice
Al doilea proiect legislativ plecat spre guvern vorbeste despre Comunitatea Nationala de Informatii si despre cele sase structuri informative care vor lucra sub umbrela sa. Sectiunea a 5-a a documentului, unde se prevad drepturile si limitele ofiterilor de informatii, aduce noi puteri ofiterilor de informatii, cu o precizare: "In vederea obtinerii datelor necesare in procesul de urmarire penala, ofiterii de informatii anume desemnati si special atestati pot efectua, in conformitate cu dispozitiile Codului de Procedura Penala, acte premergatoare cu caracter probatoriu pentru amenintarile la adresa securitatii nationale". In continuare se detaliaza in ce constau aceste acte premergatoare. Aici sunt adunate si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la institutiile publice ori private, precum si primirea de sesizari sau note de relatii de la persoane fizice ori juridice. Dupa intrarea in vigoare a legii putem sa ne asteptam ca ofiterii SRI sau SIE sa vina in orice institutie si, dupa ce se legitimeaza, sa plece cu documente sau obiecte din firma respectiva. In fine, schimbari majore sunt precizate si in domeniul operatiunilor de informatii si contrainformatii sub acoperire. Pe langa agentii acoperiti, serviciile sunt autorizate sa foloseasca surse tehnice de informatii, precum si activitati de supraveghere si acces la sistemele informatice.