Revolta traducătorilor de film

De curând, la Paris, un număr important de traducători de filme şi seriale tv americane, cărora li s-au alăturat actorii care dublează vocile interpreţilor din producţiile amintite s-au

De curând, la Paris, un număr important de traducători de filme şi seriale tv americane, cărora li s-au alăturat actorii care dublează vocile interpreţilor din producţiile amintite s-au întrunit pentru a dezbate o problemă preocupantă, şi anume tendinţele tot mai accentuate de "aseptizare" a dialogurilor, prin eliminarea nu numai a expresiilor licenţioase, dar şi a termenilor care se referă la droguri, băuturi alcoolice sau tutun, ca şi a numelor unor branduri cunoscute. Ei se plâng de existenţa unui cod nescris, care le impune să evite tot ceea ce ar deranja pudoarea unora sau ar încălca regulile care interzic publicitatea mascată. Faimoasele cuvinte "indecente" anglo-saxone, compuse din patru litere, care abundă mai ales în filme, sunt redate prin expresii benigne, al căror echivalent în română ar fi "la naiba", "nu poate fi adevărat", "afurisită treabă" sau altele similare. În această privinţă nu ar fi nimic de obiectat, procedeul fiind folosit şi de traducătorii români, întrucât se pare că publicul latin este mai pudic decât cel anglo-saxon. Altfel se prezintă lucrurile când traducătorii francezi sunt obligaţi sau li se recomandă să evite cuvântul "cocaină".

În condiţiile campaniei împotriva fumatului, s-a ajuns ca până şi cuvântul... "ţigară" să fie uneori anatemizat. De asemenea, pomenirea unor mărci curente (cum ar fi Coca-Cola), practică frecventă în filmele şi serialele de peste Ocean - cunoscută acolo sub numele "plasarea de produse", dă multă bătaie de cap traducătorilor, întrucât o asemenea practică nu este permisă în Franţa. Corectitudinea politică îşi spune şi ea cuvântul: pedeapsa cu moartea fiind abolită, o expresie cum ar fi "te paşte scaunul electric" e înlocuită cu formula "te pasc ani grei de închisoare". Pe bună dreptate, traducătorii se simt revoltaţi. Ei se plâng că în asemenea cazuri libertatea de expresie este ştirbită şi că sensul original este denaturat, publicul francez fiind privat să audă "adevărata voce a Americii". Greu să nu le dai dreptate. La noi, traducătorii nu au probleme de acest gen. Altul este însă baiul în cazul unora dintre ei: acurateţea. Şi aici ar fi multe de spus...