Reuşită: bani europeni pentru minte românească

Academia Română derulează un proiect european prin care 130 de doctori în ştiinţe socio-umane studiază în România în domenii vitregite financiar.

Drumurile romane, studiul oaselor de animale din secolele X-XIV sau templele dacice din Munţii Orăştiei sunt numai câteva dintre obiectivele arheologice pe care doctorii români în ştiinţe socio-umane le studiază în cadrul unui proiect european, prin care Academia Română vrea să-i ţină în ţară pe oamenii specializaţi în domenii umanistice.

Finanţat din fonduri europene cu 5 milioane de euro, proiectul şi-a propus să-i ajute financiar pe cercetătorii care vor să studieze în România istorie, arheologie sau artă. De asemenea, proiectul îşi propune să construiască un program de cercetare flexibil şi care să fie în permanentă cooperare cu instituţii europene de pestigiu. „Am vrut ca oamenii care câştigă 10-12 milioane de lei să aibă un anumit confort al cercetării şi să nu mai plece definitiv în alte ţări. Noi i-am obligat prin contract să plece cel puţin şase luni şi să facă stagii de pregătire la instituţii din străinătate", a spus Alexandru Simion, coodonatorul proiectului.

Prima ofertă, în Kuweit

O parte dintre proiectele de arheologie au fost prezentate ieri la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", într-o sesiune la care au participat doctorii. Radu Băjenaru, arheolog şi unul dintre evaluatorii proiectului, arată că rezultatele din cercetările tinerilor conţin informaţii preţioase despre istoria şi arheologia românească. „În ultima vreme s-a investit foarte puţin în ştiinţele socio-umane, iar proiectul acesta este una dintre şansele mari pe care le au oamenii care studiază aceste ştiinţe", spune Radu Băjenaru. Specialistul susţine că o parte dintre cercetătorii din proiect vor lucra alături de el în Kuweit. „Am primit o invitaţie de la Guvernul kuweitian prin care ni s-a propus să participăm la prima misiune arheologică într-o aşezare creştină din secolul al VIII-lea. O parte dintre bursieri vor face parte din echipa care va merge acolo", a spus Radu Băjenaru.

Comunicarea în Dacia romană

Florin Fodorean este doctor în istorie şi arheologie la Cluj-Napoca şi lucrează în prezent la o temă inedită: comunicarea în Antichitate în provincia Dacia Romană. „Vrem să vedem în ce mod comunicau strămoşii noştri prin mijloace fizice şi umane. Subiectele pe care le-am aprofundat în cadrul acestui proiect nu am fi avut cum să le cercetăm altfel", a spus Florin Fodorean. El lucrează alături de alţi trei colegi la acest proiect şi speră ca la final să descrie exact modul de comunicare al dacilor.

Un alt cercetător, Valentin Dumitraşcu, de la Institutul de Arheologie din Capitală, vrea să afle care este evoluţia relaţiilor dintre oameni şi lumea din jurul lor în bazinul Dunării de Jos în secolele X-XIV. „Ne bazăm pe studii arheo-zoologice, adică am cercetat oase de animale găsite lângă o mănăstire bizantină, ca să vedem în ce mod le foloseau oamenii", arată Valentin Dumitraşcu, care susţine că fără banii din proiectul european s-ar fi orientat spre teme mai puţin costisitoare. Prezentarea proiectelor  de cercetare continuă şi astăzi la Academia Română, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" şi la Institutul de Arheologie.

5 milioane de euro a alocat Uniunea Europeană pentru sprijinirea cercetătorilor români din ştiinţe umaniste.