Restaurari de mobilier la mesterul Burcea

Clientii atelierului: Muzeul Cotroceni, Oliviu Gherman, Stefan Cazimir, VIP-uri

Atelierul lui Ion Burcea, de pe Bdul Carol I, este unul din putinele locuri din Bucuresti unde se fac restaurari de mobilier. Oglinzi cu rame vechi, secretaire-uri, piese de mobilier Chippendale, Biedermeier, Empire cu lemnul atacat de cari sau casant, din cauza trecerii timpului, sunt "tratate" de mester cu tot soiul de substante ca sa devina utilizabile si decorative, fara a-si pierde valoarea. Operatiunea de restaurare este extrem de migaloasa. Sunt piese la care Ion Burcea lucreaza luni de zile. Pentru ultima comanda - o canapea in stil baroc englezeasca veche de 200 de ani - a trudit un an. Operatiunea l-a costat pe client 65 de milioane. Dar sunt cazuri cand mesterul ia mult mai putin decat face. Caz recent: o pensionara, care a venit la reparat cu un fotoliu de secol al XVIII-lea, si care a fost "taxata", simbolic, numai cu 3 milioane. In atelierul lui Burcea se perinda politicieni, VIP-uri, reprezentanti de ambasade, de muzee, oameni de afaceri straini, romani cu dare de mana, dar si cetateni de rand. Unii vin cu mobilier de epoca achizitionat de prin anticariate; altii cu cine stie ce fotoliu sau sofa mostenita din familie; vin inclusiv batranei cu obiecte de lemn descoperite prin podul casei, nestiind exact daca ar trebui sa le repare sau sa le arunce. De cum intra pe usa, clientii pun invariabil aceeasi intrebare: "Cat costa?". Burcea nu da niciodata raspunsul pe loc. Trebuie intai sa evalueze piesa respectiva, sa stabileasca ce operatiuni necesita, ce tip de materiale trebuie sa foloseasca, de cat efort e nevoie. Pentru evaluari la domiciliul clientului, Burcea percepe o taxa de 1 milion de lei, cu chitanta. Daca clientul e de acord cu pretul stabilit si se bate palma, taxa este inclusa in manopera. Majoritatea pieselor de mobilier, spune Burcea, trebuie dezasamblate, apoi curatate cu grija. Lemnul, uscat si friabil din cauza vechimii, este tratat cu substante speciale. Sutele de orificii minuscule facute de cari sunt injectate cu o solutie, apoi chituite cu chit de lemn. Dupa o saptamana de repaus, daca din piesa nu se mai scurge "faina" prafoasa, e semn ca se poate trece la fazele urmatoare: slefuirea, baituirea si lustruirea. Pentru lustru, mesterul foloseste somoioage de vata imbibate cu "serlac" - o substanta "facuta din plante", cum zice mesterul, care se aduce numai din export. Se da lustru de mai multe ori, cu pauza de cateva ore intre operatiuni, pana cand lemnul capata un luciu mat, cum sade bine unor piese de varsta venerabila. Toate substantele folosite sunt naturale. "E o crima sa dai pe mobila veche cu sintetic", spune Burcea. "Am avut unii care au dat pe mobila cu lac si palux, mi-a luat zile intregi sa curat lemnul". Burcea poate sa sculpteze inclusiv motivele ornamentale prea degradate ca sa mai poata fi recuperate. Fiecare faza de reconditionare este fotografiata. Ioan Burcea a invatat meserie de la patron, fost tamplar la Palatul Regal. Apoi, timp de 38 de ani, a lucrat la Cooperativa Mestesugareasca, cu 20 de oameni in subordine. A facut reparatii de mobilier pentru Palatul Cotroceni, a lucrat la restaurarea lemnariei din Castelul Peles, a mesterit pentru Muzeul de Istorie, pentru Mitropolie. Dupa revolutie, a avut drept clienti inclusiv cetateni straini. Unul i-a propus un contract de 2 ani in Elvetia. Peretii atelierului sunt tapetati cu fotografiile obiectelor restaurate in ultimii ani: o masuta reconditionata pentru Muzeul Cotroceni, fotolii Ludovic al XV-lea pentru cabinetul lui Oliviu Gherman, piese pentru Stefan Cazimir, pentru diverse VIP-uri... Burcea vrea sa-si ia ucenici cativa baieti de la case de copii. Pentru asta, intentioneaza sa obtina si niste fonduri PHARE. "E pacat sa se piarda meseria asta. Vin vremuri cand o sa aiba din nou cautare".