Republica guvernamentala

Adrian Nastase nu se lasa. Planurile sale de marire - devenite unic ghid de gandire si actiune - se concretizeaza in cele mai diverse forme de agregare politica. Dupa ce grenada cu republica

Adrian Nastase nu se lasa. Planurile sale de marire - devenite unic ghid de gandire si actiune - se concretizeaza in cele mai diverse forme de agregare politica. Dupa ce grenada cu republica parlamentara i-a fost aruncata ramburs de Ion Iliescu, actualul premier s-a repliat rapid si a revenit in forta. Noul proiect de modificare a Constitutiei, chiar daca o lasa, deocamdata, mai moale cu slabirea prerogativelor prezidentiale, urmareste, pare-se, acelasi scop: a-i asigura sefului Executivului puteri nemasurate. Si, daca dam crezare zvonurilor potrivit carora dl. Nastase ar cocheta cu gandul de a ramane mai degraba tot premier dupa 2004, in loc sa toace frunza prin parcul Cotrocenilor, atunci mai ca intelegem resorturile intime ale demersului PSD. Varianta partidului de guvernamant pentru revizuirea Constitutiei a fost inaintata, ieri, sefului statului, spre a servi ca baza de dezbatere in timpul consultarilor cu celelalte formatiuni parlamentare. Fiecare dintre acestea - UDMR, PD, PNL, PRM - are propria viziune asupra amendarii Legii fundamentale, iar PSD, oricat de mult s-ar fi umflat, in ultima vreme, prin achizitionarea chiar si a unor sobolani cu epoleti de pe la PRM, n-are suficiente voturi pentru a impune singur forma dorita. Proiectul avansat de partidul lui Adrian Nastase contine cateva elemente de fond care isi propun sa modernizeze cadrul institutional din Romania. Reforme consistente sunt cele propuse in zona eficientizarii activitatii parlamentare. Prima - si cea mai spectaculoasa - este reducerea numarului de senatori si deputati. Constatare amara, facuta de nenumarate ori de presa si opinia publica in ultimii 10 ani, inflatia de alesi s-a dovedit unul din principalele vicii ale parlamentarismului romanesc. Nu doar cheltuielile exagerate pentru o tara cu un grad atat de mare de pauperizare au fost incriminate, ci, mai ales, impostura incurajata de lungimea nejustificata a listelor cu locuri eligibile. Clientelismul, comercializarea unui fotoliu parlamentar, nepotismul, imoralitatea si incompetenta aveau suficient spatiu de afirmare intr-un legislativ cu aproape 500 de sanse de parvenire. Tocmai de aceea nu va fi usor de impus o astfel de reducere, cu aproape o treime, a functiilor de deputati si senatori. Fiecare partid are rezervorul sau de impostori, care, cel mai adesea, sunt si cotizantii sau sponsorii principali. Ce va face cu acestia atunci cand listele se vor scurta, iar in capul lor, pe locurile garantat eligibile, vor trebui pusi totusi oameni mai de valoare, colectori de voturi? Greu de raspuns. Cea de-a doua modificare majora propusa in proiect - diferentierea clara a atributiilor celor doua Camere - elimina si ea o sursa de blocaj in activitatea legislativa a ultimilor ani. Impusa ca o necesitate de protectie suplimentara in perioada de pionierat parlamentar, echivalenta competentelor Camerei si Senatului s-a dovedit, in ultimii ani, o bariera in calea fluidizarii traficului legislativ. Mai ales intr-o perioada in care perspectiva integrarii a inmultit exponential numarul de acte normative urgente. La fel de utila pentru o dinamizare a procedurilor parlamentare s-ar putea dovedi si propunerea de a obliga, prin Constitutie, alesii sa adopte proiectele de lege intr-un interval de timp precis delimitat. Oricat de faimoasa ar fi devenit ineficienta Parlamentului Romaniei in ultimii ani, ea tot nu justifica intentiile lui Adrian Nastase si ale colegilor sai de partid de a incaleca, din Palatul Victoria, intregul Parlament, calcand in picioare principiul suveran al separatiei puterilor in stat. Cateva dintre noile articole propuse de PSD risca sa oficializeze o tendinta periculoasa manifestata in vremea ultimelor mandate: aceea a dictaturii legislative a Executivului. Potrivit propunerii de revenire depuse, ieri, la Cotroceni, Guvernul ar evada de sub controlul Parlamentului, capatand si un ascendent serios asupra acestuia din urma. De pilda, Executivul primeste dreptul de a convoca Legislativul in sesiune extraordinara atunci cand considera de cuviinta. Premierul este cel care-i poate face presedintelui Romaniei propunerea de dizolvare a Parlamentului cand divergentele dintre Guvern si forul deliberativ sunt insurmontabile. Imixtiunile in activitatea legislativa sunt si ele vizibile in propunerea de amendare a Constitutiei. Executivul are, de pilda, posibilitatea de a uza de mecanismul "votului blocat", adica nici un amendament formulat de vreun parlamentar nu poate fi acceptat in plen daca Palatul Victoria n-a fost de acord. Cea mai grava incalcare a separatiei competentelor e continuta insa in articolul care precizeaza, explicit, ca ordonantele simple nu mai sunt supuse dezbaterii si votului in Parlament. Cu alte cuvinte, ministrii pot legifera orice in perioada vacantei parlamentare, fara teama ca, mai devreme sau mai tarziu, textul respectiv ar putea fi cenzurat. Daca privim in urma la cele cateva sute de ordonante emise in doar 15 luni de actualul cabinet si daca le cuplam cu declaratiile din campanie ale d-lui Nastase ("vom renunta la practica antidemocratica a excesului de ordonante"), atunci orice prezumtie de nevinovatie a initiatorilor se spulbera automat. Parte din aceste propuneri de amendare a Constitutiei tradeaza, cum spuneam, intentiile politice de viitor ale actualului premier, care a demonstrat in timp o anumita inclinatie spre autoritarism. Daca filtrul democratic al votului Opozitiei n-ar functiona, ne-am gasi probabil foarte curand in situatia de a avea nu o republica semiprezidentiala, nici una parlamentara, ci una guvernamentala.