Reconstituirea dupa sase decenii a unui traseu al ororii

Cu 60 de ani in urma, mai exact la 20 ianuarie 1942, un numar de 15 inalti functionari civili germani si ofiteri SS, se intruneau, in secret, intr-un conac de pe malul lacului Wannsee, de la marginea

Cu 60 de ani in urma, mai exact la 20 ianuarie 1942, un numar de 15 inalti functionari civili germani si ofiteri SS, se intruneau, in secret, intr-un conac de pe malul lacului Wannsee, de la marginea Berlinului, pentru a pune la punct planurile in vederea deportarii si, in ultima instanta, a exterminarii evreilor din Europa. Intalnirea este considerata ca o etapa decisiva a ceea ce s-a numit, mai tarziu, Holocaustul sau Shoa, una din cele mai cumplite pagini din istoria celui de-al doilea razboi mondial si din istoria omenirii, in general. Cancelarul german, Gerhard Schroeder, a descris-o ca fiind "cea mai intunecata pata" din istoria Germaniei. Decizia asasinarii evreilor fusese deja adoptata, iar conferinta de la Wannsee a concretizat in amanunt cum sa fie aplicata "Solutia finala". Desfasurata sub presedintia lui Reinhard Heydrich supranumit "calaul", reuniunea a declansat procesul care avea in vedere un genocid fara precedent in epoca moderna, fiind sortiti mortii toti cei 11 milioane de evrei cati traiau in Europa, inclusiv in tarile neocupate inca de nazisti. Din procesele-verbale ale conferintei reiese, asa cum spunea cancelarul Schroeder, ca Holocaustul nu a fost doar opera capeteniilor naziste, ca "mii de germani erau pregatiti sa ia parte la uciderea in masa a unor fiinte inocente". Astazi, declara cancelarul, "Germania a tras lectia cuvenita din aceste crime, si nicicand nu vom obosi sa repetam cuvintele: Niciodata, niciodata asa ceva nu mai trebuie sa fie posibil". Din dorinta de a reconstitui, cu ocazia Zilei Holocaustului, unul din traseele mortii, prof. Mark Roseman a mers pe urmele calvarului trait, in primavara lui 1942, de un evreu german, Ernst Krombach, si familia sa, din orasul de bastina, Dusseldorf, si pana la destinatia finala, orasul Lublin, din Polonia, in apropierea caruia se afla satul Izbica, unde era amenajat un fel de ghetou. Constatarile acestei investigatii au fost transmise sub forma unui zguduitor reportaj al postului de radio BBC. Calatoria cu trenul a lotului care ii includea pe Krombach si ai lui - aidoma cu sute de alte calatorii similare - nu a fost operatiunea pripita a unui regim irational, sub impulsul panicii. Dimpotriva, a fost o parte componenta a unui proces meticulos, bine gandit, pus in practica cu o eficacitate implacabila. Imbarcarea a avut loc intr-o zi din aprilie 1942, la gara din Dusseldorf, lotul fiind alcatuit din aproximativ o mie de persoane. Identificarea celor ce urmau sa fie deportati era facilitata de faptul ca in registrele de stare civila era precizata religia fiecarui cetatean. Documentele din arhivele SS arata ca nimic nu era lasat la voia intamplarii, existand instructiuni detaliate privind bunurile pe care cei in cauza erau autorizati sa le ia cu ei, cat si explicatiile ce urmau sa fie date consiliilor municipale. Mai mult: existau instructiuni asupra confiscarii conturilor bancare. Cu alte cuvinte, evreii achitau ei insisi costurile intregii operatiuni cu propriile economii! Trenurile care ii transportau in Polonia erau aceleasi care ii transportau pe rusii si polonezii adusi la munca fortata in Germania. Deci ele nu se intorceau goale. Multi din cei ce intreprindeau aceasta calatorie a mortii habar nu aveau ce soarta ii asteapta. Scrisorile de dragoste adresate de tanarul evreu Ernst Krombach iubitei sale ramase la Dusseldorf dovedesc cu prisosinta acest lucru. Ele arata ca starea de spirit a celor din tren era buna. Intr-una din scrisori - pusa la cutia postala, ca si celelalte, de un binevoitor aflat pe peronul uneia din garile de pe parcurs - tanarul Ernst scrie: "Am aflat, intamplator, ca destinatia noastra este satul Izbica. Alte informatii nu am. Nu fi ingrijorata, daca totul merge ca si pana acum, avem toate motivele sa fim linistiti". La trei luni dupa scrierea acestor cuvinte, tanarul, familia sa si toti cei aflati in tren erau morti. Masina de exterminare nazista functiona cu precizia unui ceas.