Producătorii de medicamente generice: Calculul diferenţiat al taxei clawback este cea mai bună soluţie

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a anunţat luni că taxa clawback aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor care costă mii de euro este principala cauză a dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor necesare bolnavilor cronici.

APMGR face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce modul de calcul diferenţiat al acestei taxe, care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice.

”Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare”, a declarat preşedintele APMGR, Adrian Grecu.

Asociaţia avertizează că, în contextul în care taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare.

”De exemplu, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparaţie cu cca 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei”, se arată în comunicat.

APMGR arată că, celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul a doar doi ani, conform sondajului IRES realizat la solicitarea Institutului pentru Politici Publice, li se vor adăuga alte 2.300 de medicamente care vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare.

APMGR atrage atenţia că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.

”Situaţia este deja gravă - conform aceluiaşi sondaj, unul din 3 români care suferă de o boală cronică nu găseşte medicamente prescrise pe reţetă atunci când intră în prima farmacie – dar va deveni dramatică în mai puţin de un an, susţine APMGR. Deja există o criză majoră a medicamentelor importante, a celor oncologice, precum Cisplatin, Tamoxifen, Fluorouracil sau Flutamidă, care se găsesc din ce în ce mai greu”, se arată în comunicat.

Conform simulărilor CNAS, prin introducerea metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, ȋncasările din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019. Taxa clawback s-ar reduce ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18,57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat, potrivit asociaţiei.