Primul mesaj de interes public pentru dreptul la educaţie incluzivă al copiilor cu dizabilităţi a fost publicat în Codul Audiovizualului
0Codul Naţional al Audiovizualului a introdus luni un mesaj de interes public, care promovează dreptul la educaţie incluzivă al copiilor cu dizabilităţi, în urma demersurilor Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD); „Pentru egalitate de şanse, copiii cu dizabilităţi au dreptul să înveţe în orice şcoală”.
Mesajul de interes public a fost introdus în Codul Audiovizualului la propunerea CEDCD şi în urma demersurilor susţinute realizate de preşedintele organizaţiei, Maria Mădălina Turza. Mesajul va fi difuzat de către toate posturile Radio şi TV din ţară în regim de campanie de interes public.
„Acesta a fost iniţial aprobat în unanimitate de membrii Consiliului CNA la începutul anului 2019, iar la data de 25 iunie 2019 a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 517, Partea I, respectiv Decizia CNA nr. 220/2011 forma actualizată, Art. 120, Alin (2), Lit. j)”, se arată în comunicatul de presă.
„Cred sincer că acesta este un moment istoric, deoarece legitimăm şi punem pe agenda publică dreptul fundamental al copiilor cu dizabilităţi la educaţie incluzivă. Era absolut necesar un astfel de mesaj proactiv, deşi dreptul exista prin lege, deoarece societatea românească poartă încă urmele adânci ale prejudecăţilor adânc înrădăcinate, care ridică bariere de netrecut în calea accesului la educaţie pentru copiii noştri. Este imperios necesar ca noi toţi să înţelegem faptul că aceşti copii au dreptul să înveţe în orice şcoală, alături de copiii tipici. Iar atunci când prejudecata sau teama ne împing să reacţionăm negativ, să ne gândim serios că încălcăm un drept instituit prin lege. Este adevărat că sistemul românesc de educaţie mai are paşi importanţi de reformă structurală de făcut pentru a asigura incluziunea, însă noi avem obligaţia morală şi legală să sprijinim acest proces, nu să ridicăm bariere suplimentare. NU copiii cu dizabilităţi sunt problema, ci sistemul nepregătit suficient să-i acomodeze ”, declară Maria Mădălina Turza, preşedinte CEDCD.
Educaţie incluzivă, doar în teorie. În realitate, discriminare şi izolare
„Adevărul” a publicat recent cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere şi Limbi Străine din Capitală, ce au povestit dificultăţile şi piedicile cu care se confruntă în cadrul universităţii: de la lipsa cursurilor în suport electronic, faptul că nu li se permite să înregistreze aceste cursuri până la faptul că instituţia nu are nicio încăpere marcată în sistem Braille, la care au dreptul potrivit legislaţiei în vigoare.
Decanul Facultăţii de Litere a transmis un comunicat de presă unde studentele erau acuzate că nu s-au adresat întâi facultăţii. „În cursul zilei de 12 iunie, conducerea facultăţii a avut discuţii cu studentele menţionate mai sus. Aceste discuţii au însemnat începutul unei anchete interne. În calitate de profesor al facultăţii, decanul le-a solicitat, în primul rînd, celor două studente să precizeze dacă au nemulţumiri faţă de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul era titular de curs. A rezultat că studentele nu aveau nemulţumiri faţă de acest curs şi examenul aferent”, se arată în comunicatul citat.
Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, susţine că atitudinea decanului este mai degraba una de restrângere a drepturilor studentelor. „În condiţiile în care ele au semnalat dificultăţile cu care se confruntă iar conducerea facultăţii a ales în schimb să ridice o serie de suspiciuni cu privire la neregulile semnalate, atunci ne aflăm sub incidenţa victimizării. Nu este vorba în acest caz despre încadrarea juridică a faptei de discriminare, dacă ele consideră că au fost discriminate sau nu. Este vorba de o obligaţie obiectivă a Universităţii Bucureşti de a lua toată măsurile necesare pentru a asigura nevoile acestor studente”, spune Mădălina Turza.