Precizări după apariţia unor „informaţii înşelătoare“ cu privire la vaccinările din Europa: Se amestecă jumătăţi de adevăr cu jumătăţi de neadevăr
0Autorităţile fac precizări după apariţia unor ”informaţii înşelătoare ”despre oprirea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19 în Germania, Belgia şi Franţa, susţinând că acestea sdunt inexacte şi amestecă ”jumătăţi de adevăr cu jumătăţi de ne-adevăr”.
Germania nu a suspendat campania de vaccinare la nivel naţional, ci a amânat vaccinarea în câteva districte din nordul Bavariei, Belgia nu a întrerupt sau amânat vaccinarea, ci analizează o potenţială schimbare a strategiei de vaccinare, iar în cazul Franţei, protestele nu au fost organizate de către poliţie şi nu au fost îndreptate împotriva vaccinului/ vaccinării.
”Vaccinarea împotriva COVID-19 cu noul vaccin produs de BioNTech/ Pfizer a început în Uniunea Europeană pe data de 27 decembrie, după distribuirea concomitentă a primelor doze în toate statele membre. Vaccinarea se realizează conform strategiilor de vaccinare adoptate de fiecare stat în parte, bazate pe recomandările Comisiei Europene. Debutul campaniilor de vaccinare în toate statele membre a fost marcat de intensificarea diseminării de informaţii false pe reţelele sociale, cu scopul de a eroda încrederea populaţiei în vaccin şi în vaccinare. Astfel, au circulat postări care au contestat siguranţa vaccinului, aducând drept argument informaţia că ţări precum Germania şi Belgia au întrerupt vaccinarea sau că poliţiştii din Franţa protestează faţă de vaccinare. Aceste informaţii sunt inexacte şi potenţial înşelătoare, amestecând jumătăţi de adevăr (lucruri care s-au întâmplat deja/ fapte reale) cu jumătăţi de ne-adevăr”, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial dedicat vaccinării anti-COVID.
Conform sursei citate,
- Germania nu a suspendat campania de vaccinare la nivel naţional, ci a amânat vaccinarea în câteva districte din nordul Bavariei. Motivul acestei amânări a fost reprezentat de dificultăţi întâmpinate în timpul transportului. Mai exact, un număr de 1.000 de doze au fost transportate la temperatura de 15°C în locul temperaturii recomandate de -80°C. Această variaţie a fost identificată cu ajutorul senzorilor de temperatură aflaţi în dispozitivele speciale de transport. Autorităţile germane au contactat producătorul pentru a se asigura că dozele pot fi utilizate şi au amânat administrarea dozelor pentru a se asigura că vaccinarea se realizează în condiţii optime.
- Belgia nu a întrerupt sau amânat vaccinarea, ci analizează o potenţială schimbare a strategiei de vaccinare, afirmă autorităţile. Aceasta ar presupune vaccinarea unui număr mai mare de persoane cu prima doză de vaccin şi întârzierea/ amânarea administrării celei de-a doua doze. Scopul este de a vaccina cât mai repede cât multe persoane pe fondul apariţiei noii tulpini mai contagioase a SARS-CoV-2, identificată în Marea Britanie, şi a numărului mic de doze de vaccin disponibile. În acest moment, există o dezbatere în cadrul comunităţii ştiinţifice pentru a se determina dacă amânarea rapelului/ a administrării celei de-a doua doze influenţează eficacitatea vaccinului. După cum ştim, vaccinul dezvoltat de către BioNTech/ Pfizer se administrează în 2 doze. Recomandarea este ca a doua doză să fie administrată la 21 de zile după primirea primei doze. Conform companiei Pfizer, studiile de fază 3 au relevat o eficacitate de 95%, răspunsul imun instalându-se la 7 zile după cea de-a doua doză (la 7 zile după rapel). Răspunsul BioNTech/Pfizer la această preocupare de a accelera administrarea dozelor de vaccin prin eventuala amânare a rapelului este că datele din studiiile clinice nu prezintă suficiente garanţii că o asemenea modificare ar mai păstra eficacitatea vaccinului.
- În cazul Franţei, protestele nu au fost organizate de către poliţie şi nu au fost îndreptate împotriva vaccinului/ vaccinării. Acestea sunt îndreptate împotriva unui nou proiect de lege introdus la finalul anului trecut, proiect ce îşi propune interzicerea fotografierii/filmării şi partajării materialelor foto-video cu intenţii rău-voitoare ce ar putea denigra imaginea forţelor de ordine. Organizatorii protestului sunt de părere că o astfel de lege împiedică documentarea şi relatarea potenţialelor acte de violenţă la care ar recurge forţele de ordine. Aceste noi proteste vin pe fondul unui an marcat de protestele „vestelor galbene” în Franţa.