Palatul de Justiţie are probleme cu Justiţia

făcea istorie în cinematografie. Acum, în acelaşi loc, preşedintele Traian Băsescu şi-a menţinut spiritul critic la adresa Justiţiei. În Sala Paşilor Pierduţi, în care autorităţile au

făcea istorie în cinematografie. Acum, în acelaşi loc, preşedintele Traian Băsescu şi-a menţinut spiritul critic la adresa Justiţiei. În Sala Paşilor Pierduţi, în care autorităţile au deschis oficial Palatul de Justiţie, Băsescu s-a dovedit încă o dată un naş cu talent. "Suntem în Sala Paşilor Pierduţi, va fi greu să-i schimbăm numele, dar o putem boteza Sala Speranţei, speranţa cu care se adresează oamenii dumneavoastră", le-a spus Băsescu judecătorilor prezenţi la inaugurare. De astăzi, procesele Judecătoriei Sectorului 5 şi ale Curţii de Apel Bucureşti se vor ţine în sălile Palatului de Justiţie, al cărui cost de consolidare s-a ridicat la 33 milioane de euro, sumă provenită dintr-un credit garantat de guvern. şeful statului a apreciat că acest moment este foarte important pentru Justiţia din România, de la care se cere mult, dar care a beneficiat de resurse materiale scăzute. Ministrul justiţiei, Monica Macovei, şi-a exprimat dorinţa ca procesele care vor începe de astăzi, în această locaţie, să fie scurte şi corecte. Ea a anunţat începerea, în curând, a campaniei lansate de Ministerul Justiţiei împotriva corupţiei din sistemul judiciar. La deschiderea oficială a participat şi preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Dan Lupaşcu, fost şef al CSM, care a lăsat să se înţeleagă că judecătorii nu îşi însuşesc criticile autorităţilor. "Adevăratul judecător al activităţii noastre este cetăţeanul", a spus Lupaşcu. Palatul de Justiţie a fost ridicat între 1890 şi 1895 de arhitectul francez D. Ballu, lucrările fiind continuate în stilul Renaşterii franceze de arhitectul român Ion Mincu.