Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere taxe mai mari la tutun pentru a reduce numărul de victime

Guvernele ar putea fi obligate să impună accize mai mari la tutun şi la produsele derivate din tutun, asta pentru a reduce numărul de decese provocate de tabagism. În plus, banii proveniţi din acciză ar putea genera fonduri pentru sistemele medicale publice.

„Majorarea accizelor la produsele derivate din tutun este una din formele cele mai eficiente şi mai rentabile pentru a reduce consumul acestor produse nocive, în timp ce sunt generate totodată venituri publice”, a declarat Margaret Chan, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Concret, cercetarea Report on the Global Tobacco Epidemic 2015 (raportul OMS asupra epidemiei globale de consum de tutun) arată că doar 33 de ţări din lume au impus majorări cu 75% din preţul unui pachet de ţigări — o măsură recomandată de OMS.

„Majoritatea ţărilor au impus taxe prea mici la tutun şi produsele sale derivate în timp ce unele state nu prevăd niciun fel de accize”, a completat Margaret Chan.

Românii susţin interzicerea fumatului în spaţiile publice

Un studiu recent arată că 84% din români susţin interzicerea fumatului în spaţiile publice, în timp ce 78% vor să interzică comercializarea ţigărilor la mai puţin de 250 de metri de şcoli şi licee. Aşa arată un studiu derulat de Asociaţia React, potrivit căruia foarte mulţi români sunt de acord, total sau parţial, cu aceste măsuri.

„Efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii sunt arhicunoscute. Este misiunea noastră, a Asociaţiei Reactsă ne îngrijim de sănătatea comunităţii şi mai ales de tineri. Adultul tânăr este cel mai expus la riscul de a deveni fumător. Potrivit studiului nostru, vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani, în condiţiile în care 44% dintre respondenţii fumători au devenit fumători în jurul vârstei de 18 ani, iar 36% între 18 şi 20 de ani”, a declarat medicul Anca Ştefan, preşedinte al asociaţiei.

Aceasta a adăugat că este nevoie de politici publice solide, bazate pe prevenţie şi de implicarea cât mai multor actori socio-medicali pentru a asigura sănătatea populaţiei. Cu privire la interzicerea vânzării produselor din tutun în magazinele aflate la mai puţin de 250 de metri de şcoli, licee, universităţi şi spitale, se remarcă o atitudine pozitivă din partea respondenţilor.

Respondenţii, de acord cu interzicerea fumatului în apropierea şcolilor

Potrivit Agerpres, 78% din respondenţi se declară pentru interzicerea vânzării în apropierea şcolilor şi liceelor, 69% în apropierea spitalelor şi 66% în apropierea universităţilor, ceea ce denotă o atenţie sporită pentru protejarea copiilor şi a tinerilor în general, precum şi a bolnavilor.  

Aceeaşi sursă arată că 20% dintre respondenţii nefumători sau foşti fumători declară că locuiesc împreună cu cineva care fumează în interiorul locuinţei, iar 11% sunt expuşi la serviciu la fumul de ţigară al colegilor mai mult de o oră pe zi.

„Grupa de vârstă 18 — 25 de ani manifestă rezistenţa cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locaţii frecventate de aceştia (baruri şi spaţiile deschise ale universităţilor), cât şi în maşina personală sau pe stradă sunt propuneri care se bucură de o susţinere de până la 30% în cazul barurilor şi 46% în cazul spaţiilor deschise din universităţi”, potrivit Agerpres.