O zi istorica pentru Romania

Summit-ul NATO de la Praga si vizita presedintelui Bush la Bucuresti din urmatoarele 48 de ore au toate sansele sa marcheze evolutia Romaniei pe o lunga perioada de timp. Impreuna, cele doua

Summit-ul NATO de la Praga si vizita presedintelui Bush la Bucuresti din urmatoarele 48 de ore au toate sansele sa marcheze evolutia Romaniei pe o lunga perioada de timp. Impreuna, cele doua evenimente pot scurta semnificativ drumul Romaniei catre o democratie matura si o prosperitate durabila. NATO, alianta democratiilor occidentale, nu si-a gasit multa vreme dupa prabusirea comunismului un obiectiv pe masura. Dupa 11 septembrie s-a creat practic un nou NATO. Condoleezza Rice spunea la 1 octombrie, conturand noua strategie de securitate nationala a Americii, cu referire si la NATO: "De la prabusirea zidului Berlinului la prabusirea World Trade Center s-a pus capat unei lungi tranzitii. Amenintarile de azi nu mai vin de la armate mari, ci de la bande mici de teroristi, nu mai vin de la state puternice, ci de la state dezorganizate si ratate". Extinderea NATO inainte de 11 septembrie putea fi privita ca o simpla competitie de alocare a resurselor. Atunci cand NATO s-ar fi extins cu 7 state odata, a face parte din Alianta nu ar fi insemnat foarte mult. Problema ar fi fost doar daca am fi ramas neinvitati, deoarece resursele si asa limitate s-ar fi distribuit numai celor alesi, iar Romania ar fi ramas in compania unor state cu mari probleme, asa cum mai sunt cele din fostul spatiu iugoslav, Ucraina si Belarus. Dupa 11 septembrie, apartenenta la NATO a incetat sa mai fie doar o carte de vizita. Astazi, apartenenta la Alianta ar trebui sa insemne si implicare activa, cu costuri umane si materiale importante, in razboiul fierbinte impotriva terorismului. Este momentul in care unele state NATO din Uniunea Europeana - Germania lui Schroeder sau Franta lui Chirac, de exemplu - s-au distantat de viziunea americana in ceea ce priveste Irakul si ceea ce va urma dupa. Administratia de la Casa Alba nu si-a ascuns dezamagirea pentru aceste pozitii. Nu intamplator presedintele Bush vorbeste despre "aerul proaspat al tinerelor democratii". Despre faptul ca acestea "stiu mai bine sa pretuiasca libertatea dupa ce au luptat de curand impotriva dictaturii". Singurele vizite de stat care au avut loc in acest an la Casa Alba au fost cele ale esticilor Kwasniewski si Havel, semn ca presedintele Bush vede in Estul european un centru de greutate al SUA pe batranul continent. Este in acelasi timp un semnal ca Washingtonul este iritat ca vest-europenii trec acum cu usurinta peste sprijinul pe care l-au primit dupa al doilea razboi mondial si in epoca razboiului rece. Americanii semnaleaza ca au alternativa: noile democratii est-europene sarace, dar foarte hotarate sa-si croiasca un drum. Asa se explica si determinarea Statelor Unite de a merge la Praga pe o "extindere robusta". Cu 24 de ore inainte de summit-ul NATO, la Washington existau inca rezerve fata de invitarea Bulgariei - din cauza vanzarilor de arme catre Irak - Letoniei si Sloveniei - din cauza lipsei de reforme in domeniul militar si a dezinteresului fata de Alianta. Si totusi, presedintele Bush continua sa creada in extinderea cu 7 tari. Mai departe, Senatul american urmeaza sa ratifice admiterea noilor invitati, probabil pana in iulie anul viitor, dupa ce in perioada ianuarie-martie se vor fi negociat protocoalele de aderare cu fiecare stat in parte. Romania, ca si Bulgaria, are mai mult timp pentru NATO si fiindca celelalte state invitate la Praga se pregatesc ca peste numai 13 luni sa intre in Uniunea Europeana. Acest lucru le ocupa toate energiile si sunt mai putin dispuse la un parteneriat sustinut cu Statele Unite. Intre cei care vor fi invitati la Praga, Romania are o pozitie cu totul aparte: Bucurestiul a trimis militari combatanti in Afganistan si a semnat, in ciuda opozitiei Europei, Tratatul in privinta CPI. De altfel, de aici, de la Washington, presedintele Bush a singularizat Romania, trimitand mesaje fara echivoc. Astfel, el a spus ca "de aceasta data americanii vor sosi cu adevarat in Romania, ca vom fi toti pentru unul si unul pentru toti, ca nu vor mai fi MUnchenuri si Ialte". Totodata, el a spus ceva ce ar putea da noua dimensiune strategica a tarii noastre in Europa: "Romania este varful de lance al extinderii NATO in Est". Daca vizita la Bucuresti a presedintelui Bush va decurge bine, exista toate sansele ca Romania sa devina in Estul continentului un cap de pod american, o Turcie in varianta crestina, cu toate avantajele uriase ce decurg de aici. Un asemenea tip de relatie ar putea nemultumi insa Europa, care, recent, a mai facut cativa pasi semnificativi spre Romania: a fixat deja 2007 ca data-tinta pentru aderarea la UE si a votat sporirea substantiala a ajutorului financiar si asa important pentru tara noastra. Plus angajamentul de a nu reimpune vize romanilor. Intr-o asemenea situatie, Romania de astazi ar trebui sa adopte politica pragmatica a nediferentierii intre occidentali. Deocamdata, tara noastra intra in NATO si, ca urmare, trebuie sa se comporte ca un membru de nadejde al Aliantei. Cand va veni vremea sa intre si in Uniunea Europeana, ea se va comporta ca un membru responsabil al acesteia. In general, in acest moment istoric, ce e bine pentru Romania, e bine si pentru America si pentru Europa, si pentru toata lumea occidentala.