O tara de scriitori

In cautare de repere morale, Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) se afla azi la ceas de cumpana. Presedintele USR, Eugen Uricaru, a demisionat ca urmare a dezvaluirilor facute de CNSAS,

In cautare de repere morale, Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) se afla azi la ceas de cumpana. Presedintele USR, Eugen Uricaru, a demisionat ca urmare a dezvaluirilor facute de CNSAS, anume ca a fost informator al Securitatii. Identificat intre cei aproximativ 30 de informatori ai imensului si incompletului dosar "Doina Cornea", Eugen Uricaru, fost Secretar de Stat in MAE , a renuntat sa mai candideze la sefia USR. Un grup de scriitori a cerut catorva personalitati sa candideze la functia de presedinte al USR. Sunt personalitati incontestabile, actualmente, fara de pata. Desigur, daca nu vin alte dezvaluiri, alte scandaluri. Romanul sta pe ganduri si nu mai pricepe nimic: pana unde se intinde bratul lung al Securitatii? Cati ani in afara celor 15 de pana azi vom mai patimi de pe urma acestei institutii? Este cineva cu adevarat curat? Lipsa reperelor morale ridica aceleasi intrebari in privinta radioului si a televiziunii de stat. Cand o parte a Puterii, cand cealalta joaca turca pe banii contribuabilului. Piesa a ajuns la actul in care respectabilii directori ai celor doua institutii, dupa ce au jucat roluri de fete in casa, in casa PSD-ului evident, alearga acum dupa onoarea lor nereperata. Doar-doar vor mai supravietui cateva zile. Nici vorba insa de vreo demisie de onoare. Intr-o tara in care rolul lui Havel a fost jucat de Coana Chirita-Iliescu cu tiuituri tovarasesti, nu este prea greu sa identifici si in mic ceea ce se petrece la scara nationala. Romania este o Uniune de Scriitori mai mare. Unii au semnat "volume" la Secu, altii au scris piesele grele, ale afacerilor din economia subterana, de sertar, astfel incat astazi si-au publicat opera omnia in edituri din insulele Virgine. Dar mai exista, la celalalt pol, si imensitatea de scriitori amarasteni care abia daca mai au suflu cand semneaza lunar factura de la intretinere ori editiile usturatoare ale nenumaratelor dari la stat. Le tiparesc si ei in colectii livre de poche, gol-golut, pomenindu-l zilnic pe Eminescu cu a sa unica-i injuratura: tu-i neamu' nevoii! Reperele morale sunt greu de gasit intr-o tara in care legea fundamentala este nu Constitutia, ci regula obraznicului care mananca praznicul. Acesta, obraznicul, a ajuns azi in functiile administrative cele mai importante. Ba a ajuns chiar si analist politic si ne da lectii despre Europa si NATO, dupa ce si-a exersat vocatia muncitului cu gura pe la "Stefan Gheorghiu". Undeva in apropiere simtim deja ca vine o generatie care, pusa cu burta pe carte, doldora de diplome, adesea occidentale, va da cu ei de pamant. Totul este sa acordam mai multa incredere tinerilor care, oricum, nu au avut cand sa patrunda spiritul vechilor cazanii comuniste. Sunt astazi destui oameni tineri si de certa valoare, oameni care respira aerul tare al provocarilor viitorului, si nu atmosfera statuta a trecutului. Cat timp acesti dinozauri comunisti, cu piepturi gonflate, se chinuiesc inca sa faca jocuri peste jocuri dupa modelul papusilor rusesti, intelectualii, scriitorii mai ales, sunt, pare-se, cei mai usor de manevrat. Este simplu, caci se brodeaza fantasme cu materialul clientului. Ce ti-e scris in frunte ti-e pus, spune vorba din batrani. Cand lucrurile merg cu susul in jos, operatiunea decurge invers: alegem in frunte pentru a afla apoi ceea ce ne este scris. Si descoperim cu tristete, cu naduf, ca reperele morale fie n-au curajul raspunderii, fie inca se lasa asteptate. Suntem o tara de scriitori care isi cauta editorii. Iar acestia, editorii, fie ca au, fie ca nu au talent la scris, trebuie sa fie buni manageri si, neaparat, oameni de onoare.