O specie de sturion a dispărut din Dunăre. Celelalte specii sunt pe cale de dispariţie
0O specie de sturion a dispărut din Dunăre, iar celelalte sunt pe cale de dispariţie. Această situaţie alarmantă este relevată de către membrii Grupului de Specialişti în Sturioni, care au actualizat Lista roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Viza, specie de sturion, a fost declarată dispărută din Dunăre, care era ultimul refugiu al speciei în Uniunea Europeană. Conform organizaţiei „World Wildlife Fund“ (WWF), specia era protejată de Directiva UE privind habitatele pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
„Pierderea vizei din Dunăre demonstrează urgenţa implementării Planului de acţiune paneuropean pentru sturioni, inclusiv măsuri de asigurare a migraţiei în amonte şi în aval. Nu există scuze pentru lipsa actuală de acţiune şi niciun alt vinovat: dacă guvernele din Europa şi instituţiile UE nu acţionează acum pentru a restabili conectivitatea râurilor şi pentru a proteja şi restabili habitatele de sturioni din râurile cheie, dispariţia altor specii de sturioni va fi răspunderea lor”, a spus Striebel-Greiter, WWF Lead, Global Sturgeon Initiative.
Cega, pe cale dispariţie
De asemenea, cega, cel mai mic sturion de apă dulce, a fost mutat într-o categorie superioară de ameninţare şi este clasificat oficial ca fiind pe cale de dispariţie.
„Speciile de sturioni sunt legate de cultura şi bucătăria noastră. Timp de secole, ei au susţinut comunităţile de pescuit de pe tot continentul, dar acum viitorul lor în Europa atârnă de un fir de aţă“, a adăugat declarat Beate Striebel-Greiter.
Plan de acţiune naţional pentru protejarea speciilor ameninţate
Cristina Munteanu, liderul iniţiativei pentru sturioni de la WWF România, solicită urgentarea realizării unui plan de acţiune naţional în România de protejare a speciilor ameninţate: „Faptul că viza este recunoscută oficial ca dispărută din Dunăre iar cega a ajuns în rândul speciilor ameninţate, este îngrijorător. Iar nisetrul, din informaţiile pe care le avem, are toate şansele să urmeze calea vizei! Toate acestea arată necesitatea realizării unui plan de acţiune naţional în România, negociat cu toţi deţinătorii de interese cheie şi care să abordeze în mod integrat toate ameninţările. Succesul punerii în aplicare a unui astfel de plan însă, depinde de angajamentul ferm şi susţinut al celor care îl vor agrea ca şi de alocarea de resurse şi fonduri suficiente, care să fie utilizate cu chibzuinţă”.
Lista roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), creată în 1964, reprezintă inventarul cel mai complet al stării de conservare a speciilor de animale şi plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversităţii mondiale, potrivit WWF.
În America de Nord au crescut populaţiile de sturioni
Există, însă, şi semnale pozitive venite din alte zone. Au fost observaţi recent pui de viză în râul Rioni din Georgia, astfel că extinderea unei zone protejate pentru sturioni în Rioni şi Marea Neagră adiacentă reprezintă o prioritate, conform organizaţiei WWF.
„În plus, după 30 de ani de repopulare, prezenţa puilor de sturioni adriatici – o specie despre care se credea că ar fi dispărut în sălbăticie – a fost documentată în Italia, în timp ce nişte sturioni incredibil de rari, Amu Darya, au fost găsiţi în Uzbekistan, sugerând că aceste populaţii încă se reproduc natural şi ar putea renaşte.
Între timp, există ştiri mai îmbucurătoare peste Atlantic, unde eforturile de conservare pe termen lung din America de Nord au dus la stabilizarea şi creşterea uşoară a populaţiilor de sturioni, inclusiv sturionii albi din râul Fraser din SUA“, arată WWF.
„Aceste succese arată că putem inversa declinul speciilor de sturioni, atâta timp cât instituţiile şi guvernele acordă prioritate conservării lor şi îşi unesc forţele cu comunităţile şi ecologiştii pentru a aborda ameninţările la adresa lor şi a râurilor lor. Prin salvarea sturionilor, vom salva mult mai mult, pentru că îmbunătăţirea sănătăţii râurilor în care trăiesc sturionii aduce beneficii tuturor oamenilor şi habitatelor care se bazează pe ele“, a transmis Paolo Bronzi, preşedintele Societăţii Mondiale pentru Conservarea Sturionilor (WSCS).
Vă recomandăm să citiţi şi