Nu mai credem că vineri 13 aduce ghinion, dar ne temem de 5G. Ce s-a întâmplat cu superstițiile tradiționale

În 2025, România a trecut de la superstițiile clasice la teoriile conspirației. Asta arată rezultatele barometrului ,,România între magie și ezoterie" realizat de INSCOP. Dacă doar 13% dintre respondenți cred că vineri 13 sau marți reprezintă zile cu ghinion, peste 55% consideră că populație e manipulată prin tehnologii moderne, cum ar fi inteligența artificială sau 5G. Mai mult, aproape 60% cred că există grupuri secrete de putere care provoacă pandemii și crize economice. 

Care sunt conspirațiile în care cred românii

Cea mai populară teorie a conspirație este cea potrivit căreia „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”. 61,4% dintre cei care au răspuns la sondajul INSCOP au fost de acord cu afirmația. Și doar 30,6% au afirmat contrariul. 

Totodată, 58.4% dintre cei cei chestionați au fost de acord cu afirmația că  „Pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”, 7,3% s-au abținut,  în timp ce 34.1% au fost de părerea contrarie.

O altă conspirație populară este cea potrivit căreia  „tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru a manipula populația". Nu mai puțin de 55,6% dintre respondenți cred în această ipoteză.  

Un procent mare îl au și cei care consideră că vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația, 40,1%. 

Populară în rândul tinerilor este și credința în horoscop. 

Prezent la evenimentul de lansare al barometrului, Vasile Bănescu, teolog și membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a comentat:

,,36% dintre tineri cred în horoscop. Cine ar fi crezut că tinerii pot fi atașați de asta? În noul cod CNA am dorit să introducem ca obligativitate pentru toate posturile de televiziune și radio care au rubrică horoscop acest mesaj că emisiunea respectivă prezintă informații care nu au nicio bază științifică. S-au scandalizat astrologii, care consideră că au o bază științifică, dar sunt în minoritate".

Darie Cristea, sociolog și director de cercetare INSCOP a venit însă cu o altă persepctivă, bazată pe o cercetare de acum câțiva ani:

,,Am avut o ipoteză foarte simplă, aceea că oamenii urmăresc horoscopul în mass-media, pentru că în general horoscopul dă informații pozitive. Și s-a adeverit. Era un studiu bazat pe analiză de conținut. Și s-a probat că cele mai multe dădeau informații pozitive. E și un confort al acestei superstiții până la urmă". 

Totodată, 42,6% dintre participanții la cercetarea actuală  au fost de acord cu afirmația „Există energii invizibile (aura, chakre, bioenergie) care influențează sănătatea”. Cei mai mulți dintre aceștia sunt votanți AUR, persoane cu vârste între 45 și 59 de ani sau locuitori din București. 

Ce se întâmplă cu superstițiile tradiționale?

 Superstițiile tradiționale nu mai sunt foarte populare în rândul românilor. Doar 15.8% mai cred că dacă o pisică neagră le taie calea le va aduce ghinion și 3,7% sunt de părere că dacă trec pe sub o scară le va aduce ghinion. Nici zilele de marți și vineri 13 nu mai sunt considerate ghinioniste, ci doar 13% dintre intervievați au considerat acest lucru. În schimb, peste 20% cred că dacă se întorc din drum vor avea ghinion.

Norocul, considerat foarte important

Românii cred foarte mult în importanța norocului, arată barometrul INSCOP.  75.3% dintre respondenți au spus că norocul este important în viață, pe când 21.4% au fost de părerea contrarie. 

,,Publicul nu merge atât de mult pe o superstiție particulară. Adevărată vedetă a sondajului este norocul. Dar norocul nu e o chestie care se rezolvă cu o singură amuletă sau evitând pisica. E o formulă ceva mai complicată. E o chestiune în care credem și care - sociologic vorbind - nu a fost foarte studiată până acum și nu a fost foarte explicată. Norocul e un mod de viață", a comentat sociologul Darie Cristea. 

Pericolul din spatele răspunsurilor

O parte dintre participanții la dezbaterea pe sema cercetării, au ridicat semne de întrebare cu privire la pericolul din spatele procentelor. 

,,Mi se pare că sunt două categorii mari, superstițiile de rit vechi și superstițiile de rit nou. Superstițiile de rit vechi (sarea, pisica neagră, scara) sunt benigne. Să arunce primul piatra cel care nu a bătut niciodată în lemn. Ele nu atacă în niciun fel coeziunea socială, felul în care este organizată societatea. Nu contează dacă eu cred că am ghinion vineri 13. Pot să cred asta și într-o democrație, și în dictatură.

Problema e cu celelalte, care sunt teme care par concepute exact pentru a distruge coeziunea socială, încrederea în sistemul de guvernare, încrederea în autoritățile științifice/sanitare", a comentat jurnalistul Vlad Petreanu.

Acesta a fost surprins și de diferențele mari din sondaj. 

,,Între aceste două categorii mari sunt diferențe de prevalență. Piscile/scările au o prevalență mică. Puterile secrete/vaccinurile sunt 60%.Mă întreb cum s-a ajuns la aceste valori atât de mari? Din întâmplare sau ca urmare a unor campanii premeditate care au urmărit exact popularizarea acestor teme din urmă, care au ca efect erodarea încrederii în orientarea occidentală?"

Vasile Bănescu s-a declarat îngrijorat de o serie de superstiții ,,de rit nou".

,,M-au marcat câteva procente în rândul tinerilor. Asta indică, în viziunea mea, o criză educațională fără precedent. Criză educațională în care România a fost surprinsă și la sfârșitul anului trecut, când, așa cum știm, a început marea polarizare, marea schismă socială în care trăim și astăzi. A apărut o sectă pur și simplu în mijlocul nostru, formată din câteva milioane de oameni, eu am numit-o ,,secta turului 2", care crede în cineva cu puteri speciale, o persoană tip guru, o persoană care cultivă întoarcerea la lucruri care nu au legătură cu epoca în care trăim, o persoană care măgulește ușor, care seduce ușor. 

Superstiția legată de sănătate e foarte îngrijorătoare. Știm că în cazuri excentrice zonei medicale - deși și acolo au fost cazuri neferite - se alimentează aceste superstiții care ajung să devină obstacole în calea vaccinării. Un procent enorm dintre români au ajuns să refuze vaccinarea. Evident că educația are rolul ei, dar aș spune că influencerii nocivi au determinat îndepărtarea omului de această sursă absolut rațională a importanței vaccinului în viața noastră".

Potrivit sociologului Darie Cristea, neîncrederea în vaccinuri a apărut după pandemie. Acesta indică un sondaj din 2019, când datele stăteau cu totul diferit. 

,,Sondajul acela cu un an înainte să înceapă pandemia ne-a arătat că în România nu exista o cultură a anti-vaccinismului. Ba dimpotrivă, stăteam foarte bine față de alte țări europene. Toată prăbușirea asta se petrece după pandemie cu tot ce a însemnat ea. Poate nici comunicarea autorităților nu a fost cea mai fericită, dar e clar că a existat un vortex de știri false, de influențe și intervenții care au prăbușit această cifră care la noi nu era o problemă".

În schimb, a subliniat sociologul, fenomenul teoriilor conspirației în viața românilor nu este unul recent.

,,Am avut în 2018, tot cu INSCOP, un barometru al culturii de securitate, o scară de atitudini care împărțea publicul în niște dispoziții atitudinale. Și una dintre ele era: raționalism versus conspiraționism. Și încă de atunci am observat noi că două treimi din publicul din România e mai degrabă conspiraționist decat raționalist. Ulterior a venit pandemia și s-au întâmplat toate lucrurile care au confirmat acest lucru". 

În spatele acestor lucruri, a spus sociologul, stau două fenomene: neîncrederea (în instituții, dar și în ceilalți oameni) și incertitudinea. 

,,Suntem o societate foarte marcată de incertitudine. Cel puțin în percepția publică. Și prezența acestor mici ritualuri - așa cum sunt ele, că sunt preluate de la bunicii noștri, că sunt aduse cu noi în oraș de la țară, că s-a schimbat forma materială a superstițiilor - toate acestea sunt ceea ce sociologii numesc mecanisme de absorbție a incertitudinii", crede sociologul.