Multiplicarea lui Hitler e posibila numai in romanele SF
0Cosmarul din The Boys from Brazil nu are cum sa devina realitate
Ideea clonarii a inflamat imaginatia multor purtatori de condei. Teoretic, este posibila clonarea nu numai a fiintelor vii - fiind de ajuns in acest scop prelevarea unei singure celule a individului care urmeaza a fi clonat -, ci si a... mortilor, cu conditia ca din ramasitele lor pamantesti sa poata fi recoltata o celula al carei nucleu, mai precis ADN, sa se fi pastrat intact, o asemenea celula putand proveni din schelet, dinti, par - care rezista mai mult timp descompunerii. S-a vorbit, astfel, de posibilitatea clonarii post-mortem a unor genii ale stiintei, literaturii, artei, ca Einstein ori Newton, Shakespeare ori Goethe, Da Vinci ori Rembrandt, a unor vedete ale filmului sau muzicii pop/rock, cum ar fi Rudolf Valentino, Greta Garbo, Marilyn Monroe ori Elvis Presley, a unor sportivi celebri, ba chiar a lui... Iisus Christos. A fost, de asemenea, evocata ipoteza clonarii unor genii ale raului, a unor dictatori sangerosi, din vina carora au pierit zeci de milioane de oameni, numele cele mai citate fiind cele ale lui Hitler si Stalin, ori ale unor acoliti ai acestora - Himmler, Beria... Inca din 1976, deci cu douazeci de ani inainte de a se realiza clonarea oitei Dolly, scriitorul american Ira Levin imagina, in romanul sau The Boys from Brazil (Baietii din Brazilia), proiectul unor nazisti fanatici, condusi de faimosul doctor Mengele, supranumit "Ingerul mortii" de la Auschwitz, de a-l clona pe fUhrer-ul Adolf Hitler. El reusise sa-l convinga pe cancelarul german, pe vremea cand acesta inca traia, sa-i permita sa recolteze o cantitate de sange si o portiune de piele din regiunea costala (plecand, desigur, de la mitul biblic al crearii Evei din coasta lui Adam), pentru a-i da, astfel, posibilitatea de a avea un urmas care sa-i semene intocmai. FUhrer-ul se declarase incantat de idee, mai mult, punandu-i la dispozitie toate mijloacele necesare pentru a-si continua cercetarile in domeniul clonarii. Iar dupa infrangerea Germaniei si sinuciderea lui Hitler, Mengele se refugiase in America latina, unde obtinuse prin clonare nu unul, ci 94(!) de duplicate ale lui Hitler, folosind ca mame purtatoare pe tinerele femei dintr-un trib din jungla braziliana. Scopul? Reconstituirea celui de-al treilea Reich, de data aceasta la scara intregii planete. Imediat dupa nastere, "baietii din Brazilia" au fost dati spre adoptie unor cupluri fara copii din diferite tari ale lumii - Germania, Suedia, SUA etc. - pentru a fi crescuti intr-un mediu similar celui in care s-a dezvoltat Hitler si apoi a crea o miscare nazista si a lua puterea. Din fericire, planul diabolic al lui Mengele ajunge la cunostinta "vanatorului de nazisti" Wiesenthal (in roman, acesta poarta numele de Lieberman), care il va da peste cap. Romanul - combinatie intre SF si thriller politic, de buna seama - se termina, totusi, pe o nota ingrijoratoare: una din cele 94 de clone are talent la desen. Aidoma lui Hitler. De altfel, si celelalte clone, evident, au interese similare. El se apropie de plansa pe care e fixata o coala alba de hartie si incepe sa deseneze un stadion imens, plin de oameni. In fata lor, pe o platforma, un om cu bratul intins le vorbeste. Cei de pe stadion il privesc in extaz, il aclama. Baiatul isi contempla opera si da din cap multumit. O mesa de par ii cade intr-o parte pe frunte... O constructie livresca ingenioasa, partea cea mai remarcabila fiind exactitatea cu care, inca acum 27 de ani, era descris procesul clonarii. De aici insa si pana la recrearea, in zilele noastre ori in viitorul mai mult sau mai putin apropiat, a unui Hitler ori chiar a mai multor Hitleri e cale lunga. Practic, o imposibilitate. Pentru ca, se cuvine repetat, in vederea clonarii, ADN-ul trebuie sa fie pastrat in conditii perfecte. Or, dupa sinucidere, corpul lui Hitler a fost, cum se stie, ars, pentru ca ramasitele sa fie apoi ingropate in cel mai strict secret de sovietici, in diferite locuri, iar, in final, putinele oase ramase - macinate si pulberea aruncata, se pare, intr-un rau. Tot ce s-a pastrat este o portiune minuscula din calota craniana, impaturita intr-o hartie si pastrata undeva in incinta fostului KGB. Se intelege ca, dupa atatea avataruri, nici vorba nu poate fi de conservarea ADN-ului. Asadar, putem fi linistiti. Un nou Hitler nu se va naste. Si, cu atat mai putin, unul multiplicat in zeci de exemplare. Asa ceva este posibil numai in povestirile SF, ca aceea a lui Ira Levin. Nu se va naste nici un nou Stalin: mumia sa a fost scoasa din Mausoleul din Piata Rosie, unde statea alaturi de mumia lui Lenin, a fost arsa si ramasitele ingropate langa zidul Kremlinului. O asemenea posibilitate e la fel de indepartata ca si cea a clonarii dinozaurilor imaginata de Michael Crichton in faimosul sau roman Jurassik Park. Nu vor putea fi clonati nici binefacatorii ori geniile omenirii: resturile lor pamantesti sunt prea deteriorate pentru a se putea recolta o celula cu ADN-ul intact. Ce se va intampla in viitor, mai ales in conditiile moderne de conservare a tesuturilor, aceasta e o alta chestiune. Cei dornici de nemurire si dispunand de mijloacele financiare necesare si-ar putea implini acest vis. Deocamdata, insa, acest lucru e tot de domeniul SF...