Morţi şi dileme deontologice

Chiar dacă în ultimele 24 de ore nu s-au mai incendiat oficiile diplomatice de la Damasc şi Beirut, "războiul caricaturilor" continuă să-şi facă cu putere simţite efectele. La Surabaya, al

Chiar dacă în ultimele 24 de ore nu s-au mai incendiat oficiile diplomatice de la Damasc şi Beirut, "războiul caricaturilor" continuă să-şi facă cu putere simţite efectele.
La Surabaya, al doilea oraş ca mărime al Indoneziei, mulţimea a aruncat cu pietre şi a spart geamurile consulatului danez, fără ca poliţia să schiţeze vreun gest de împotrivire. Ambasada Austriei (ţară care asigură în prezent preşedinţia UE) la Teheran a fost şi ea obiectul unor manifestaţii ostile. Demonstraţii, de data aceasta paşnice, fără să se fi înregistrat vreun incident, s-au desfăşurat - paradoxal - chiar şi în faţa Ambasadei Danemarcei la Tel Aviv, participanţii făcând parte din rândurile arabilor israelieni. În schimb, în oraşul Mihtarlam, din Afganistan, manifestaţiile au îmbrăcat forme violente: unul dintre demonstranţi a deschis focul împotriva poliţiştilor şi aceştia au ripostat ucigându-l pe loc. Totuşi, până acum, violenţele din ultimele zile s-au soldat, din fericire, cu un număr redus de victime, deşi distrugerile au fost masive.
Demisia ministrului de interne al Libanului
Un alt soi de victimă este ministrul de interne al Libanului, Hassan Sabeh, care şi-a dat demisia în urma incidentelor grave de duminică de la Beirut. El a declarat că lucrurile au scăpat de sub control când elementele turbulente infiltrate printre demonstranţi au spart barierele ridicate de poliţişti. "Singura mea opţiune era să dau ordinul de deschidere a focului, dar nu mi-am putut lua răspunderea ca libanezii să fie ucişi de către libanezi", a spus el.
Actele de violenţă au fost condamnate de liderii politici din întreaga ţară, unii dintre ei acuzând Siria că s-a aflat în spatele acestor acte, pentru a submina ordinea de drept. De altfel, printre cele 200 de persoane arestate, peste 70 erau sirieni. Conducătorul politic sunnit Saad Hariri a descris incidentul ca "o zi neagră" pentru musulmanii din Liban. Corespondentul ziarului britanic "Guardian" la Beirut merge până acolo încât vorbeşte de "spontaneitatea riguros planificată" a izbucnirilor de violenţă.
"Mânia justificată a musulmanilor nu poate îndreptăţi violenţele"
Între timp, presa internaţională caută să descifreze, în continuare, resorturile şi implicaţiile actualelor evenimente. Cotidianul parizian "Le Figaro" consideră că "întreaga Europă este ţinta atacurilor din Orientul Mijlociu", în vreme ce în Germania "Berliner Zeitung" consideră că "mânia musulmanilor este justificată şi de înţeles, dar în niciun caz aceasta nu poate îndreptăţi violenţele", pledând, totodată, pentru libertatea presei, chiar dacă în această noţiune intră şi "libertatea prostului gust".
Un alt ziar german, "Der Tagesspiegel", vede evenimentele ca pe o componentă a "bătăliei dintre forţele democratice şi cele nedemocratice", mai degrabă decât expresia unei "ciocniri a civilizaţiilor". Cotidianul ceh "Mlada Fronta Dnes" opinează, în schimb, că actuala controversă nu este în legătură cu libertatea de expresie. "Este vorba de o dispută cu privire la decenţă şi empatie. Autorii caricaturilor ştiau foarte bine cât de jignitoare vor fi acestea pentru musulmani", scrie ziarul, care insistă că ridiculizarea musulmanilor aminteşte de ridiculizarea evreilor şi ţiganilor în trecutul recent. "Nimeni nu ar mai publica astăzi o caricatură înfăţişându-i pe ţigani cum fură o găină sau pe un evreu care-şi afundă mâinile într-un cufăr cu galbeni. Să facem acelaşi lucru şi cu musulmanii", comentează "Mlada Fronta".
Un alt punct de vedere este exprimat de "El Pais" (Spania) care afirmă că "lezarea sentimentelor religioase este manipulată de unele guverne islamice şi grupări extremiste, care văd în globalizarea şi radicalizarea protestelor calea cea mai sigură de a-şi masca gravele carenţe democratice". O altă publicaţie spaniolă, "El Mundo", vede în scandalul caricaturilor interesele strategice ale anumitor guverne din Orientul Mijlociu. "Siria doreşte să-şi recapete mâna liberă în Liban, în timp ce Iranul urmăreşte exploatarea conflictului ca un alibi pentru programul său nuclear".
BBC împacă şi capra, şi varza
Presa britanică stăruie asupra dilemei deontologice dacă este bine sau nu să fie reproduse caricaturile incriminate. De notat că niciun ziar britanic nu a reluat aceste caricaturi. "Trebuie ca mass-media să reproducă caricaturile, ofensându-i astfel pe cititorii şi telespectatorii musulmani sau să nu le reproducă, privând astfel publicul de posibilitatea de a-şi forma o opinie informată asupra disputei?", formulează BBC on-line această dilemă. Spre deosebire de presa scrisă, BBC a mers totuşi ceva mai departe, reproducând în plan îndepărtat paginile ziarelor unde au apărut caricaturile, pentru a împăca astfel, cum se spune, şi capra, şi varza.

Cum a izbucnit şi cum a evoluat scandalul
2005
* 30 septembrie: un ziar danez publică caricaturile
* 20 octombrie: ambasadorii ţărilor musulmane se plâng premierului danez
2006
* 10 ianuarie 2006: o publicaţie din Norvegia reproduce caricaturile
* 26 ianuarie: Arabia Saudită îşi recheamă ambasadorul de la Copenhaga
* 30 ianuarie: persoane înarmate întreprind un raid la Oficiul diplomatic al UE din Fâşia Gaza, pretinzând scuze
* 31 ianuarie: ziarul danez care a provocat scandalul îşi cere scuze
* 1 februarie: ziare din Franţa, Germania, Italia şi Spania reiau la rândul lor caricaturile
* 4 februarie: ambasadele Danemarcei şi Norvegiei la Damasc sunt incendiate
* 5 februarie: acelaşi lucru se întâmplă cu consulatul danez la Beirut
* 6 februarie: demonstraţii în faţa oficiilor diplomatice daneze, dintr-un şir de alte oraşe musulmane, ca şi de la Tel Aviv, precum şi în faţa Ambasadei Austriei la Teheran