Megaproiectele care vor schimba Hexagonul

La 14 decembrie 2004, francezii, si nu numai, descopereau uimiti viaductul de la Millau. Greu de crezut ca indrazneata si eleganta constructie, lunga de 2460 de metri, cantareste cat patru turnuri

La 14 decembrie 2004, francezii, si nu numai, descopereau uimiti viaductul de la Millau. Greu de crezut ca indrazneata si eleganta constructie, lunga de 2460 de metri, cantareste cat patru turnuri Eiffel la un loc. De cand a fost data in folosinta "minunea", francezii nu contenesc s-o admire. La fel cum au facut-o generatiile de dinaintea lor cu pachebotul France sau cu superavionul Concorde. Asa se intampla de la Colbert incoace, cel care a revolutionat urbanistica Parisului. Franta se entuziasmeaza pentru marile proiecte industriale care suscita, in functie de moda zilei, admiratie sau critici. In Hexagon si, deopotriva, in Europa. Iata cateva dintre proiectele avangardiste pe care francezii isi propun sa le realizeze in urmatorul deceniu si despre care specialistii spun ca vor schimba fata tarii.
Euromediterranee, noua fatada maritima a batranei Marsilii
Este unul dintre cele mai ambitioase si mai mari santiere de reamenajare urbana din Franta, si-si propune nici mai mult, nici mai putin decat sa redea Marsiliei rolul de metropola-far a Mediteranei. Din proiectul lansat in 1995 si, se spera, finalizat in 2012, s-a realizat abia o treime. A presupus o munca titanica, desfiintarea unui incalcit nod de cai ferate portuare, autostrazi si saparea a patru tuneluri subterane pentru a elibera terenul pe care se vor construi 150.000 de metri patrati de birouri si 1300 de locuinte noi. Fatada maritima a orasului ramane insa marea provocare, dincolo de reabilitarea cladirilor din centru si a garii. Aici isi vor face aparitia un muzeu al civilizatiilor europene si mediteraneene, o sala de spectacole de 2500 de locuri intr-un siloz transformat si un turn de 110 metri. Dar perla-perlelor va fi marele bulevard al marii, in parte pietonal, si noua gara maritima, ce va fi inaugurata in septembrie, un terminal inalt, cu terase suprapuse, pe care isi vor gasi locul o multitudine de magazine, restaurante si cafenele. Costurile estimative se ridica la 580 milioane de euro, dar Genova si Barcelona vor pali de invidie, sunt convinsi marsiliezii.
Turnul din Le Havre
Va avea 120 de metri si va oferi o priveliste de exceptie asupra unuia dintre cele mai mari si mai pitoresti porturi din Europa. Constructia va fi gata in 2008 si va adaposti un centru al marii si dezvoltarii durabile, pentru ca isi va crea propria energie cu ajutorul unor micro generatoare eoliene. Proiectul are ambitia sa demonstreze ca navigatia maritima moderna poate coexista cu fragilul ecosistem al estuarului. Desi opozitia socialista denunta de pe acum proiectul "faraonic", care costa 40 milioane de euro, edilii spera ca turnul sa dea o alta imagine vechiului port si sa atraga circa 300.000 de vizitatori pe an.
"Palaria chinezeasca" din Metz
Locuitorii din Metz au crezut ca le-a pus Dumnezeu mana in cap cand orasul lor a fost ales sa gazduiasca prima antena regionala a Centrului Pompidou. Colosalul proiect a fost lansat in 2001 de primarie, iar localnicii isi pun mari sperante ca va relansa economia orasului. Proiectata de un arhitect japonez, indrazneata cladire, complet transparenta, avand forma unei palarii chinezesti, va costa 51 milioane de euro si va fi data in folosinta in 2008. Complexul va adaposti nu numai opere "imprumutate" de la fratele mai mare din Paris, ci si o sala de conferinte, un studio de creatie, diverse ateliere, o biblioteca si un restaurant. In zona unde se afla, pe o suprafata de 50 de hectare, vor mai aparea un palat al congreselor, cladiri de birouri, magazine, parkinguri si, evident, spatii verzi. Noul centru va atrage, spera edilii, circa 500.000 de vizitatori pe an, mizandu-se mult pe turistii germani si luxemburghezi, datorita apropierii orasului de granita cu cele doua tari. Cei din Metz spera ca acest imens proiect cultural sa faca uitate cliseele legate de trecutul sau militar si sa schimbe radical imaginea orasului.
Canalul Sena-Europa de nord
Din 1965, de cand a fost inaugurat Canalul Nord, Franta nu a mai cunoscut un proiect de asemenea amploare in materie de transport fluvial. Realizarea canalului Sena-Europa de nord va presupune o munca titanica: cu o lungime de 105 kilometri si o latime de 54 de metri, canalul va fi deschis convoaielor de pana la 4400 de tone. Noua cale fluviala va lega bazinul Senei de cel al Escaut si, mai departe, prin reteaua fluviala din Ile-de-France, de canalele si marile porturi ale superbogatei Europe de nord, cum ar fi Anvers sau Rotterdam. Proiectul, care se doreste o alternativa la transportul rutier pe axa Amsterdam-Paris, va costa 2,6 miliarde de euro si va fi finalizat in 2012. Atunci, mai bine de 32 milioane de tone de marfuri vor tranzita anual pe acest canal de mare gabarit. Cu alte cuvinte, un camion de mare tonaj, la fiecare douazeci de secunde.
Provensalii se pregatesc sa prinda soarele intr-o sticla
De reusita megaproiectului gazduit in Provence ar putea depinde viitorul intregii omeniri. Provocarea? Similara cu tentativa de a prinde soarele intr-o sticla, zambesc scepticii. Dupa trei ani de negocieri intense, cei sase parteneri (Uniunea Europeana, Statele Unite, Japonia, Rusia, China si Coreea de Sud) in proiectul reactorului cu fuziune nucleara Iter au hotarat sa-l construiasca in Franta, la Cadarache. Iter presupune un santier imens si cheltuieli de circa 10 miliarde de euro! Jumatate din bani vor servi la construirea propriu-zisa a reactorului, cu incepere din 2007, creindu-se astfel 3500 de locuri de munca. Cealalta jumatate va asigura finantarea exploatarii pentru urmatorii 20 de ani (2015-2035). In acea perioada, la Cadarache vor veni peste 1000 de cercetatori din lumea intreaga, cu speranta ca-si vor vedea visul implinit. Contrar fisiunii nucleare, fuziunea vizeaza mariajul intre atomii usori (deuteriu si tritiu) pentru a degaja o putere asemanatoare celei care face stelele sa straluceasca. In urmatoarea suta de ani, inginerii spera sa obtina o sursa de energie inepuizabila, curata, fara deseuri radioactive. Obscura asezare Cadarache are viitorul asigurat.