Mănăstirea Voroneţ este mult mai veche decât se credea

Aşezământul monastic de la Voroneţ datează din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arată cercetările recente ale arheologilor suceveni, biserica actuală fiind construită în 1488 de Ştefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusă de un incendiu.

O echipă de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonată de Florin Hău şi Ştefan Dejan, a finalizat, sâmbătă, o cercetare arheologică preventivă la Mănăstirea Voroneţ, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii în aceeaşi poziţie topografică, informează Mediafax.

Arheologul Florin Hău a declarat luni că cercetările au fost făcute într-o zonă unde au mai fost făcute săpături în perioada 1961-1967 de Radu Heitel şi Nicolae N. Puşcaşu, care la acea dată au avut ca obiectiv principal să afle dacă biserica construită în 1488 de Ştefan cel Mare este prima sau dacă sub aceasta existase una anterioară.

Cercetările din 1967 au demonstrat că biserica lui Ştefan cel Mare este a doua biserică a aşezământului monastic întemeiat la Voroneţ, dar nu se ştia cât de timpurile era biserica anterioară şi se estima că putea data de la 1450.

"Faptul în sine era cunoscut pentru că exista un document din 22 ianuarie 1472 în care apare menţiunea expresă a mănăstirii şi a stareţului Misail", a spus Hău.

Arheologul sucevean a arătat că cercetările finalizate recent într-unul dintre ansamblurile datând din perioade de dinainte de 1488 arată că acesta datează mult mai devreme decât s-a putut proba.

El a spus că o pivniţă cu laturile de 7,3 metri şi 6,1 metri, cercetată acum, datează de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.

Hău a precizat că în urma analizei s-a stabilit că la Voroneţ a avut loc un incendiu devastator şi se presupune că acesta s-a produs în 1475 sau, cel mai probabil, în 1485, când Baiazid al II-lea a dat foc inclusiv târgului Suceava.

El a spus că la 1485 au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatră şi construcţia din lemn, dar şi construcţiile anexă şi chiliile.

Biserica nouă a fost construită de Ştefan cel Mare între 24 mai şi 24 septembrie 1488, iar în acelaşi an, sau cel mai târziu în 1489, se refac şi chiliile, a spus arheologul sucevean, care a precizat că Ştefan cel Mare nu a făcut decât să refacă, pe aceeaşi fundaţie ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, întreaga construcţie, dar şi pivniţa, dar după orizontul tehnicii în care trăia.

Continuarea articolului o găsiţi pe Historia.ro.