Maghiarii scad, germanii dispar, rromii sporesc

Numărul germanilor şi maghiarilor a coborât la minimul istoric, în timp ce rromii au înregistrat un maxim al istoriei recensămintelor. Pe locul trei în clasament se află românii de etnie ucraineană.

Potrivit Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, românii sunt în continuare majoritari în Bucureşti şi 39 de judeţe, în 26 dintre acestea atingând procente de peste 90%. În Capitală au cea mai mare pondere - 96,6%. Maghiarii sunt majoritari în Harghita (84,8%) şi în Covasna (73,6%). Ambele judeţe păstrează aproape aceleaşi procente ca şi în 2002 (84,6%, adică 73,8%).

Numărul persoanelor care se declară de altă etnie decât cea română a scăzut şi după 2002, urmând trendul populaţiei pe ansamblu. Excepţia o reprezintă rromii, care au urcat de la 535.140, la recensământul din 2002, la  619.007, la numărătoarea de anul trecut.

Subdeclarare

Aici, situaţia este mai delicată, fiindcă numărul celor care se declară aparţinând acestei etnii este departe de realitate şi nu ştim dacă este vorba de o creştere a declarării sau chiar de o evoluţie demografică pozitivă în interiorul acestei comunităţi.

Marian Mandache, directorul executiv al asociaţiei Romani Criss, recunoaşte că toată campania făcută înainte de recensământ nu a avut mare succes: „Da, încă suntem foarte departe de numărul real, care se situează undeva pe la două milioane de persoane". Dar, se consolează Mandache, este singura etnie pe creştere.

De altfel, este cel mai mare număr de rromi declarat în istoria recensămintelor. Cel mai mic număr s-a înregistrat în 1966, când s-au declarat rromi doar 64.197 de persoane.

Rezultatele sunt departe însă de cele două milioane cât se estimează a fi numărul românilor de etnie rromă. Asta, în pofida campaniei speciale, finanţate de Fondul ONU pentru Populaţie şi a promovării făcute cu staruri din comunitate, manelişti şi actori, a argumentelor pragmatice folosite - cu cât s-ar fi declarat mai mulţi, cu atât mai mulţi bani ar fi fost daţi pentru proiecte de integrare socială a acestei minorităţi. Chiar şi aşa, este cel mai mare număr de rromi înregistrat vreodată la recensământ.

La recensământul din 2002, ponderea rromilor în populaţie era de 2,46%, la o populaţie de 21.680.974 de oameni. Acum, rromii reprezintă 3,2% din total, datorită unui cumul de factori: pe de o parte, avem o fertilitate mai mare în interiorul acestei etnii, pe de altă parte este vorba de scăderea populaţiei stabile şi, în al treilea rând, creşterea numărului celor care nu s-au mai temut să-şi declare adevărata etnie. Evoluţia rromilor nu este singurul record al recensământului de anul trecut. Din păcate, celălalte două recorduri consemnate sunt negative.

Maghiarii, cel mai mic număr din istorie

La polul celălalt, cu cel mai mic număr înregistrat la recensăminte, se află maghiarii, care în 1930 erau în număr de peste 1,4 milioane, în 1977 au ajuns la maximum istoric - de 1,7 milioane, iar acum au coborât la doar 1,2 milioane de persoane.

Germanii, pierdere de aproape 40%

Germanii continuă trendul de scădere alarmantă. În 1930 existau 633.488 de români de etnie germană, acum sunt doar 36.900. Cu aproape 40% mai puţini decât la recensământul trecut, cel din 2002 (când erau 59.764), anul când au coborât sub 100.000 de persoane.

Marea pierdere a fost suferită însă imediat după Revoluţie, când mai bine de jumătate dintre românii de etnie germană au părăsit ţara - de la 359.109 de etnici germani declaraţi în 1977, s-a ajuns la 119.462, în 1992. Procentual, dacă aceştia reprezentau 1,7% din totalul populaţiei la recensământul din 1977, în 2002 au coborât la 0,3%, iar în 2011, la numai 0,19% din populaţia stabilă a României.

Ucrainenii, locul 3

Scăderea abruptă a numărului germanilor a făcut ca locul lor în top să fie luat de ucraineni. Rocada s-a produs în 2002, când, pentru prima oară, numărul ucrainenilor l-a depăşit pe cel al etnicilor germani. Astfel, la ultimul recensământ, în 2002, erau 61.098 ucraineni şi 59.764 de germani, deşi cu numai un recensământ în urmă, în 1992, saşii erau în număr aproape dublu, comparativ cu ucrainenii - 119.462 de germani, faţă de 65.472.

În topul etnicilor urmează germanii, pe locul 4, turcii (cu 28.226 de persoane), tătarii (20.464 de persoane), ruşii şi lipovenii, care totalizează împreună 23.864 de persoane.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59.200 de persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31.200 de persoane), Timiş (6.000 de persoane), Suceava (5.700 de persoane) şi Caraş-Severin (2.600 de persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Rromii şi sașii, la paritate în Sibiu

Datele recensământului de anul trecut arată că, în judeţul Sibiu, numărul celor care au romani drept limbă maternă este aproape egal cu numărul celor a căror limbă maternă este germana -3.591 de persoane și-au declarat romani drept limbă maternă şi 3.693 de persoane au menţionat germana ca limbă maternă.

Judeţele cu cei mai mulţi rromi

Judeţul    Nr. rromilor
Mureş    46.637
Bihor        33.697
Dolj        28.911
Dâmboviţa    26.281
Călăraşi    22.974