La Izvorul Muntelui, baraje de gunoaie

Imaginea deplorabilă a lacului i-a lăsat muţi de uimire pe ecologiştii de la Centrul Regional de Ecologie Mulţi dintre băcăuani îşi petrec timpul liber în zona lacului Izvorul

Imaginea deplorabilă a lacului i-a lăsat muţi de uimire pe ecologiştii de la Centrul Regional de Ecologie

Mulţi dintre băcăuani îşi petrec timpul liber în zona lacului Izvorul Muntelui. O excursie de două zile şi aproximativ 20 de kilometri pe lacul Izvorul Muntelui (Bicaz) a reporterilor de la ziarul "Deşteptarea de Bacău" a arătat, încă o dată, dacă mai era nevoie, starea mediului din România. Lacul este azi o groapă de gunoi, iar nepăsarea autorităţilor se pare că nu are margini.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut sub numele de lacul Bicaz, este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. El este situat pe cursul superior al râului Bistriţa şi s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic care poartă acelaşi nume: Barajul Izvorul Muntelui. Din acest baraj se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare.

Peturi adunate ajung din nou în lac

Ecologiştii de la Centrul Regional de Ecologie (CRE) sunt şocaţi de imaginea deplorabilă: "România este stat european, cu instituţii europene conduse de directori europeni, numiţi de politicieni europeni născuţi şi crescuţi în România, care o dată la patru ani jură pe Biblie că vor face totul pentru noi şi prea puţin pentru ei. Lacul este o groapă de gunoi la propriu.

Mai mult nu avem ce comenta. Dar suntem curioşi în ce măsură Garda Naţională de Mediu şi Comisariatul Regional Suceava se implică în rezolvarea problemelor de mediu de la Izvorul Muntelui. Câţi agenţi economici din zonă au fost sancţionaţi sau dacă a fost controlată Direcţia Apelor pentru modul în care este întreţinută curăţenia pe lac?

Cunoaştem eficienţa Gărzii de Mediu din controalele pe care le-au făcut comisarii de la Suceava şi Bucureşti la Centrul Regional de Ecologie, în urma sesizărilor noastre legate de braconajul pe lacurile Bereşti şi Răcăciuni, când am fost întrebaţi cu ce drept strângem, în timpul nostru liber, gunoaie şi plase de pe ape", a declarat Gabi Griţcu, coordonator CRE. Agenţia Regională de Protecţie a Mediului şi Direcţia Apelor Siret sunt două instituţii care răspund de starea apelor şi a mediului pe întreaga Moldovă şi care îşi au sediul în Bacău.

Analizele sunt "minunate"

"În cadrul diverselor întâlniri, urmărim cu interes strategii şi rapoarte stufoase elaborate de aceste instituţii, dar din păcate situaţia contrastează puternic cu cea de pe teren. Suntem siguri că analizele apei de la Izvorul Muntelui indică o puritate deosebită, pentru că peturile nu încap în eprubete. Am observat în zona debarcaderului de la Baraj munca unora care au strâns câteva zeci de saci de peturi, dar nimeni nu s-a sinchisit să transporte sacii de pe malul apei sau să continue curăţenia.

Aşa că, luaţi de valuri şi de vânt, aceştia au ajuns din nou pe lac", a mai spus Gabi Griţcu. Centrul Regional de Ecologie Bacău a contactat Asociaţia "Acţiunea Civică Directă" cu sediul în comuna Ceahlău, organizaţie deosebit de activă în zona Neamţ şi care se ocupă inclusiv de starea mediului. ONG-ul din Neamţ încearcă în prezent să urnească instituţiile cu atribuţii în vederea curăţării lacului, iar CRE şi-a oferit sprijinul pentru a găsi o soluţie la problemele de la Izvorul Muntelui.