Kosovo - sub semnul haosului

Decesul, ca urmare a unui cancer la plămâni, la vârsta de 61 de ani, al lui Ibrahim Rugova, preşedintele provinciei Kosovo, intervine într-un moment politic dintre cele mai delicate, când la

Decesul, ca urmare a unui cancer la plămâni, la vârsta de 61 de ani, al lui Ibrahim Rugova, preşedintele provinciei Kosovo, intervine într-un moment politic dintre cele mai delicate, când la Viena urmau să înceapă, peste câteva zile, convorbirile pentru definitivarea statutului acestei regiuni, administrate din 1999 de către ONU. Se ştie că etnicii albanezi, care reprezintă în prezent 90 la sută din populaţia provinciei, doresc independenţa - ca posibilă etapă intermediară pentru o ulterioară unificare cu Albania - în vreme ce Serbia, din care Kosovo, leagănul istoric al naţiunii sârbe, face încă parte integrantă, nu e dispusă decât să ofere o largă autonomie.
Rugova, care era socotit un lider moderat, urma să conducă delegaţia etnicilor albanezi la conferinţa de la Viena, care a fost acum amânată pentru o dată neprecizată. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a declarat că Rugova a încetat din viaţă într-o "perioadă crucială" pentru Kosovo şi a îndemnat părţile implicate să continue să acţioneze în direcţia unui compromis, iar mediatorul ONU, fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, a făcut apel la calm şi a cerut continuarea negocierilor.
Un lider controversat
Considerat de mulţi etnici albanezi ca "părintele naţiunii", Rugova, cu silueta sa fragilă, cu veşnicul fular de mătase în jurul gâtului şi ochelarii rotunzi, cu ramă de sârmă, gen John Lennon, a devenit, încă de la începutul anilor '90, o figură cunoscută pe plan internaţional, întreţinând legături strânse cu Occidentul, în special cu Washingtonul. El a avut însă parte şi de contestatari. Adversarii i-au reproşat faptul că nu accepta să fie contrazis, inclusiv în rândurile propriului partid, Liga Democratică din Kosovo, şi s-au simţit lezaţi de modul cum a taxat mişcarea de gherilă, aşa-zisa Armată de Eliberare din Kosovo, ca fiind "un grup format probabil de Belgrad pentru a discredita politica pacifistă a albanezilor din Kosovo" - ceea ce s-a dovedit a nu corespunde nici pe departe realităţii. Aceasta a fost debutul unei profunde animozităţi cu liderul rebeliunii armate, Hashim Thaci, cu care nu s-a întâlnit niciodată între patru ochi. El şi-a atras, de asemenea, criticile acerbe - a fost declarat trădător - pentru întâlnirea din aprilie 1999, de la Belgrad, cu Miloşevici. Unii analişti l-au considerat ca un om politic sfârşit din această cauză, dar Rugova şi-a revenit, iar partidul său a recăpătat sprijin larg, odată cu sosirea ONU şi NATO în Kosovo. Poziţia i-a fost consolidată în 2002, când a devenit primul preşedinte al provinciei, în alegerile organizate sub egida ONU, anul trecut fiind ales pentru un nou mandat. Dispariţia sa lasă un mare gol, subliniat cel mai bine de afirmaţiile analistului Mufail Limani: "În cursul ultimilor 15 ani, Ibrahim Rugova a devenit un mit în Kosovo. Majoritatea locuitorilor îl consideră de neînlocuit, ceea ce dă naştere temerilor că după moartea sa se va instaura haosul".