În timp ce consumul de droguri a crescut, fondurile pentru prevenirea şi tratarea consumatorilor au fost tăiate complet

Semnal de alarmă tras de organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul dependenţei de droguri: epidemia de HIV, hepatită C şi tuberculoză s-ar putea extinde. Asta pentru că fondurile publice alocate pentru prevenirea şi combaterea efectelor negative asociate consumului de droguri au fost tăiate. Consecinţele sunt dintre cele mai grave, atrag atenţia ONG-urile.

„Efectele deja încep să se vadă. Sănătatea publică este în pericol pentru că noi, ca ONG-uri, nu mai putem să acordăm servicii, aceste fonduri de la ANA ar fi acoperit activităţile de prevenire în şcoli. De exemplu, dacă ai un copil dependent de droguri, nu ai unde să te adresezi. Nu există nicio instituţie în momentul de faţă care să preia copilul şi unde medicii să se ocupe de el. Deja hepatita C a explodat în Capitală, vorbim de un consum în creştere. Anul 2015 a fost pentru prima oară când consumul de droguri tari în România a depăşit media europeană”, a explicat medicul Eugen Hriscu, directorul ştiinţific al ALIAT. 

„Statul să îşi asume consecinţele”

Principala problemă subliniată de organizaţiile neguvernamentale este că Agenţia Naţională Antidrog (ANA), care ar trebui să aloce bani pentru serviciile sociale de tip adăpost, tratamente, centre mobile, program de schimb de seringi, a demarat licitaţiile, dar a constatat că nu are buget pentru asemenea programe pentru anul 2017. 

„Aşteptăm să vedem cum îşi asumă statul consecinţele şi ce măsuri va lua”, a completat şi Ionuţ Jugureanu, director executiv al Asociaţiei Parada, precizând că există listă de aşteptare pentru servicii, iar persoanele dependente de droguri nu au asigurare medicală, motiv pentru care în spitale sunt acceptate cu greutate de medici. În prezent, Bucureştiul dispune de 500 de locuri de tratament în condiţiile în care specialialiştii estimează că numărul consumatorilor de droguri, adulţi şi minori, se ridică la 10.000 de persoane. Iar cele trei centre, respectiv Obregia, Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Pantelimon şi Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Pericle sunt pline ochi pe tot parcursul anului. 

Va creşte numărul de consumatori de droguri 

Mai mult, experţii atrag atenţia că dependenţii de droguri merg cu transportul în comun şi, câtă vreme nu sunt în contact cu o formă de terapie, pot răspândi infecţia cu HIV, hepatită C sau tuberculoză. „Va duce la creşterea infecţiei cu HIV în populaţie, ceea ce înseamnă tratament şi beneficii sociale pe viaţă pentru din ce în ce mai mulţi oameni, creşterea tuberculozei multidrog rezistente care este mai periculoasă decât HIV-ul pentru că presupune tratament de lungă durată şi nu ştiu câţi oameni sunt dispuşi să stea doi ani în spital. Se duc înapoi în comunităţi, sunt în continuare activi şi transmit bacilul. Nu în ultimul rând, va duce la o creştere a consumului de droguri în comunitatea generală”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihiatrul Eugen Hriscu. 

Ce spune ANA

De cealaltă parte, oficialii ANA spun că au făcut toate demersurile pentru a obţine fonduri destinate implementării programelor de interes naţional (PIN) de către organizaţiile neguvernamentale. ANA susţine că i s-a alocat suma de 500.000 de lei pentru întreg anul 2017, „aspect care a determinat repoziţionarea instituţiei faţă de oportunitatea finanţării activităţilor aferente PIN”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. Potrivit sursei citate, ANA se angajează ca, în perioada imediat următoare, să iniţieze demersuri pentru ca fondurile necesare implementării PIN să fie suplimentate.

„ANA îşi exprimă disponibilitatea privind susţinerea finanţării organizaţiilor neguvernamentale în domeniul prevenirii şi asistenţei consumatorilor de droguri, în prezent căutându-se soluţii imediate pentru obţinerea fondurilor”, se arată în document.

„Nu ştim ce se va întâmpla din 2018, acum mergem pe avarie cu finanţarea de la Fondul Global. Unii dintre consumatori nu mai vin pentru că le cerem datele de identificare, avem nevoie de echipe mobile care să meargă după ei. Serviciile sunt insuficiente şi inadecvate, iar beneficiarii noştri sunt în pericol să nu mai primească seringi”, a conchis Monica Dan, psiholog la ARAS.

Consumul de droguri, la cote alarmante

Cele mai recente statistici i-au îngrijorat pe specialiştii care lucrează în domeniul adicţiilor, mai ales că un studiu european derulat în 2015 în care este cuprinsă şi România evidenţiază că s-a dublat consumul de droguri. Prin urmare şi numărul de internări în spitale prin urgenţă pentru consum ilicit de droguri s-a dublat. 

Spre exemplu, în regiunea de Nord-Vest a României au fost înregistrate 623 de cazuri în 2015 faţă de 352, cât au fost înregistrate în 2011, în zona de Nord Est s-au înregistrat 956 de cazuri faţă de 225 de cazuri înregistrate în 2011. În Centru, au fost 377 de cazuri de internare prin urgenţă în spitale pentru consum ilicit de droguri la nivelul anului 2015, dublu faţă de 2011, arată studiul internaţional.