Guru Bivolaru - suedez din 2011

Gregorian Bivolaru, liderul spiritual al MISA, şi-a premeditat plecarea în Suedia ştiind că în această ţară are cele mai mari şanse să obţină azilul politic. Începând din 1995, acordarea

Gregorian Bivolaru, liderul spiritual al MISA, şi-a premeditat plecarea în Suedia ştiind că în această ţară are cele mai mari şanse să obţină azilul politic. Începând din 1995, acordarea azilului politic pentru cetăţenii români s-a făcut numai pentru "motive umanitare", preferaţi fiind reprezentanţii minorităţilor sexuale şi ai unor secte. Silvia Constantinescu, editorul revistei "Curierul Românesc", care apare la Stockholm, spune că, probabil, Bivolaru a primit statutul de rezident din acest motiv. De asemenea, Guru ştia că există mai multe căi de atac şi pentru tergiversarea extrădării, deoarece legile suedeze spun că o persoană "poate fi extrădată", nu şi că "trebuie extrădată", iar procedura ar fi durat câţiva ani. În ajutorul lui Bivolaru au sărit şi yoghinii de origine română care au obţinut în ultimii ani azil în Suedia şi care cunoşteau permisivitatea legilor. Aceştia au dus şi o campanie mediatică în care au insistat că practicanţii de yoga sunt persecutaţi în România. Pe paginile de internet ale filialelor MISA se găsesc, de altfel, de mai mult timp, sfaturi amănunţite privind obţinerea azilului în Suedia, precum şi despre drepturile primite. Suedia este prezentată ca o ţară unde azilul se poate obţine mai uşor decât în altele, dacă faci parte dintr-o anumită categorie de solicitanţi. Există şi mai multe avantaje pentru cel care face cererea de azil, printre care numeroase căi de atac. Dacă în primă fază nu reuşeşte să convingă ofiţerul de imigrare că este persecutat în ţara sa, solicitantul poate primi, pentru promovarea cazului său, sprijinul unui consilier şi al unui asistent juridic. Un argument hotărâtor pentru Bivolaru a fost că Suedia nu a extrădat în 2004 niciunul dintre cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul său, deşi unii erau căutaţi prin Interpol. Conform Biroului pentru Imigrare al Suediei, în 2003, 6.400 de persoane au primit statutul de refugiat, iar în 2004, alte 1.659, majoritatea solicitanţilor provenind din Iran, Siria, Liban, Turcia şi Thailanda.
Suedia îŞi Ţine azilanŢii în puf
Guru a primit lunar, din momentul depunerii cererii de azil, o sumă de bani din partea guvernului suedez. Această sumă include bani pentru masă, igienă personală, îmbrăcăminte şi alte cheltuieli. El putea să fie cazat într-unul din centrele pentru refugiaţi sau să locuiască la prieteni, Bivolaru alegând ultima variantă. Guru poate să participe gratuit la cursuri de limba suedeză sau de calificare în diverse meserii. Statul suedez plăteşte în cele mai multe cazuri repatrierea în ţara de origine, dacă se cere acest lucru. Un cetăţean care primeşte azil poate face imediat şi un împrumut cu dobândă minimă de la statul suedez, suma acordată fiind de câteva mii de euro. Peste cinci ani, Bivolaru va putea face o cerere pentru a deveni cetăţean suedez şi va plăti pentru acest privilegiu 1.500 de coroane, echivalentul a 150 de euro. În prezent, Bivolaru locuieşte în Kalrskrona, la o membră MISA. Aceasta din urmă conduce o şcoală de tantra yoga.