Fuziune sindicală decisă de sus în jos

Dumitru Costin, liderul BNS, a invitat la unire celelalte patru confederaţii. Doar două s-au arătat interesate: CNSLR-Frăţia şi Cartel „Alfa“. Reprezentanţii Cartelului „Alfa“ spun că ei vor fuziona numai cu BNS, iar CSDR afirmă că dorinţa de unire trebuie să vină de jos în sus şi nu invers.

Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a invitat recent la fuziune celelalte patru mari confederaţii de sindicat: CNSLR-Frăţia, Cartel „Alfa", Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Meridian. Costin a declarat că organizaţiile sindicale trebuie să strângă rândurile şi să se organizeze în aşa fel încât să ofere servicii moderne membrilor. Eventuala fuziune s-ar putea petrece, în opinia lui Costin, până în toamna acestui an.

Două da, două ba

Numai două organizaţii sindicale din cele patru au răspuns afirmativ la invitaţia lui Costin: Cartel „Alfa" şi CNSLR-Frăţia. Liderii de la Cartel „Alfa" spun însă că mandatul lor e limitat. „Avem mandat de la comitetul confederaţiei pentru a negocia o eventuală fuziune sindicală numai cu BNS", a declarat Petru Dandea, unul dintre vicepreşedinţii de la Cartel „Alfa". Motivul excluderii celor de la CNSLR-Frăţia nu ar fi imaginea şifonată în urma scandalului de corupţie în care a fost implicat fostul preşedinte al confederaţiei Marius Petcu, ci faptul că la ultimele manifestaţii de stradă, majoritatea protestatarilor a fost asigurată de Cartel „Alfa" şi BNS, şi mai puţin de celelalte organizaţii.
 
Dandea spune că, în 2004, s-a mai încercat o dată înfăptuirea unităţii sindicale, tentativă eşuată care a convins liderii că lucrurile trebuie luate pas cu pas.  „Am avut până acum trei întâlniri cu cei de la BNS. S-a constituit un grup de iniţiativă alcătuit din lideri de sindicat care lucrează la definitivarea noului statut şi a regulamentelor de funcţionare după care va fi reluată negocierea la vârf", a explicat Dandea.

Vicepreşedintele Cartel „Alfa" spune că o confederaţie mai mare va avea mai multă putere şi va putea oferi membrilor servicii de mai bună calitate. „Ca să dau un exemplu, dacă în reţeaua sindicală judeţeană am acum un singur jurist şi o grămadă de probleme ale salariaţilor legate de conflictele de muncă, după fuziune pot avea doi sau trei jurişti. Acest lucru va duce la o mai bună consiliere şi apărare a drepturilor salariaţilor în justiţie", a declarat Dandea.

Întrebat daspre modificarea de către Executiv a legilor dialogului social potrivit cărora sindicatele nu mai sunt reprezentative dacă nu au o majoritate de 50 plus unu în rândul salariaţilor, Dandea a spus că şi în condiţiile în care Codul de Dialog Social nu ar fi schimbat condiţiile de participare la negocieri tot s-ar fi pus problema fuziunii. „În Austria, de pildă, care are cam acelaşi număr de salariaţi ca şi România (peste 4.000.000), există o singură confederaţie sindicală", a explicat Dandea.

Unirea, viabilă dacă începe de jos

Iacob Baciu, liderul CSDR, confederaţie desprinsă din sânul CNSLR-Frăţia în urmă cu 10 ani, consideră că negocierile pentru fuziunea sindicală au început anapoda. El spune că o fuziune viabilă în rândul sindicaliştilor trebuie să înceapă de la bază. „Eu sunt de acord cu unitatea sindicală dacă aceasta porneşte de jos în sus şi nu invers. Fuziunea trebuie să fie dorită în primul rând de membrii de sindicat.

Acolo unde există sindicate paralele, acestea se pot uni. După ce se termină acest proces în judeţe, putem discuta şi de ce se întâmplă la centru", a opinat Baciu. Liderul Confederaţiei Meridian, Ion Popescu, nu consideră fuziunea sindicală o prioritate. „Eu am acum altceva de făcut. Adică muncă sindicală. Despre fuziune nu ştiu nimic. Solidaritatea e bună, dacă e şi curată. Trebuie să vedem", a declarat Popescu.

Ultima fuziune, în 1993

Singura fuziune a două centrale sindicale a avut loc tot de sus în jos, în 1993, între Confederaţia Sindicatelor Libere din România (CNSLR) condusă la acea vreme de Victor Ciorbea, Frăţia, al cărei lider era Miron Mitrea, şi Federaţia Petrom în fruntea căreia se afla Liviu Luca. Motivul oficial a fost tot întărirea mişcării sindicale care număra astfel peste un milion de salariaţi şi o bună parte a patrimoniului sindical. Victor Ciorbea era văzut ca un continuator al vechiului UGSR şi un sprijinitor al regimul politic de atunci, în timp ce Frăţia se plasa în opoziţie.

Neoficial, Ciorbea avea nevoie de o imagine nouă pentru care era dispus să acopere nişte găuri financiare, iar Mitrea de o soluţie de supravieţuire deoarece confederaţia era în faliment. Fuziunea a rezistat doar un an. Ciorbea a semnat un acord politic de susţinere a Convenţiei Democratice, pentru care a fost silit să demisioneze din fruntea CNSLR-Frăţia. Organizaţia a devenit pepiniera de cadre a PDSR care a recrutat senatori, deputaţi sau miniştri printre care şi Miron Mitrea, Marian Sârbu, Mihai Sireţeanu şi Daniela Andreescu. Ciorbea a înfiinţat o nouă organizaţie - Confederaţia Sindicatelor Democratice din România -, fiind propus în funcţia de primar al Capitalei de PNŢ.

"Avem mandat de la comitetul confederaţiei pentru a negocia o eventuală fuziune sindicală numai cu BNS.''
Petru Dandea vicepreşedinte Cartel „Alfa"