Dreptul de a fi luat în seamă
0frumoase, din care s-ar putea scoate bani buni din turism -, îţi trebuie neapărat două lucruri: un vehicul solid şi vocabular de birjar. E dezastru. Drumuri ca pe vremea lui Ceauşescu, gropi
frumoase, din care s-ar putea scoate bani buni din turism -, îţi trebuie neapărat două lucruri: un vehicul solid şi vocabular de birjar. E dezastru. Drumuri ca pe vremea lui Ceauşescu, gropi care îţi omoară articulaţiile, dacă e uscat, te îneacă praful, dacă e ploaie, te scufunzi în noroaie. În multe comune se ajunge mai degrabă cu pasul, satele sunt sărace, rupte de lume. După moda regatului, baronii UDMR au pus mâna pe resurse, în special lemn, şi judeţele au fost împărţite de politicienii locali în fiefuri personale, unde nu era permis accesul vreunui contracandidat. Cu populaţie compactă, dar păstrat în izolare, ţinutul a fost folosit ca avanpost pentru testarea ideilor autonomiste, în tangoul, jumătate şantaj, jumătate alianţă la guvernare, pe care UDMR îl dansează de zece ani pe scena politică, indiferent dacă a avut ca parteneri CDR, PSD sau Alianţa D.A. Numai că, trecând timpul, oamenii din zonă au început să se cam sature şi să privească spre alte mişcări născute în acest spaţiu. Indiferenţa "clasică" a UDMR şi cea a autorităţilor centrale faţă de nevoile reale ale oamenilor au favorizat apariţia disidenţelor faţă de Uniune. UDMR a putut specula jocul mizând pe imaginea de moderaţi a membrilor conducerii sale, în raport cu radicalii din afara Uniunii. Imaginea s-a prăbuşit alaltăieri, la sărbătorirea zilei de 15 martie. La Târgu Secuiesc, omul de litere Marko Bela a ţinut un discurs şovin de un naţionalism primitiv şi agresiv. În acelaşi timp, la Odorhei, în organizarea lui Sasz Jeno şi în prezenţa lui Laszlo Tokes, lucrurile nu au fost atât de radicale pe cât se putea aştepta. Vicepremierul Guvernului României, Marko Bela, a vorbit despre funcţionarii statului ca despre nişte ocupanţi venetici care "mănâncă pâinea secuiului" şi sunt ţinuţi ca nişte paraziţi din impozitele locale. De la înălţimea funcţiei sale guvernamentale, liderul UDMR nu avea voie să vorbească în asemenea termeni. Ori este mare şef în guvern, ori se dă jos din post şi zice ce-l taie capul, în virtutea dreptului la liberă exprimare. În prima şedinţă de guvern ar trebui însă să explice când e vicepremier şi când e agitator de propagandă ieftină pentru un electorat ţinut cu bună ştiinţă departe de drumurile europene. De zece ani la guvernare, cu titulari la construcţiile publice, UDMR nu s-a străduit prea mult măcar să asfalteze prin secuime.
Descinderea lui Traian Băsescu în Harghita nu schimbă dintr-odată lucrurile într-o zonă atât de sensibilă a relaţiilor interetnice. Dar preşedintele a spart un zid de comunicare cu nişte cetăţeni ai României care au dreptul să fie luaţi în seamă la fel ca toţi ceilalţi. şi reacţiile s-au văzut la Odorhei.