Dosarele internationale ale anului 2005

2005 A FOST, neindoios, ca o apreciere generala, anul in care, pe fundalul tendintelor spre globalizarea economica, dosarele fierbinti ale agendei internationala, desi marcate de unele

2005 A FOST, neindoios, ca o apreciere generala, anul in care, pe fundalul tendintelor spre globalizarea economica, dosarele fierbinti ale agendei internationala, desi marcate de unele evenimente spectaculoase, nu se poate spune ca au inregistrat progrese notabile in directia rezolvarilor pozitive asteptate. Terorismul, marea plaga a vremurilor noastre, a continuat sa loveasca, razboiul din Irak nu a incetat sa faca noi victime, criza israelo-palestiniana, chiar daca a dat unele semne de usoara slabire, s-a mentinut, constructia europeana a avut parte de un sir de gripari, neproliferarea a ramas un deziderat, la fel ca si masurile pentru inlaturarea obstacolelor din calea comertului mondial ori pentru oprirea poluarii atmosferice si prevenirea incalzirii climatului global. In toate aceste domenii, in ciuda eforturilor incontestabile care au fost depuse, s-a batut mai degraba pasul pe loc. De aceea, anul 2005 ar putea fi caracterizat ca un an de tranzitie, un an al asteptarilor nefinalizate, nadejdile fiind indreptate spre ceea ce va urma.

In Irak, razboiul - departe de a se incheia
Desi au trecut aproape trei ani de cand a izbucnit, razboiul din Irak, soldat pana acum cu un bilant apasator (peste 2.000 de americani morti si peste 30.000 de irakieni), este departe de a se fi incheiat, in tot cursul anului au parvenit zilnic stiri despre noi atentate si ciocniri disparate, care au provocat pierderi in randul fortelor de ocupatie si al civililor irakieni. Alegerile de la sfarsitul anului, cu prezenta neasteptat de numeroasa la urne a celor cu drept de vot, au trezit unele sperante. Multe depind de modul cum noile autoritati irakiene vor sti sa preia o parte din sarcinile fortelor de ocupatie si vor gestiona procesul lui Saddam. Deocamdata, se contureaza un parcurs incert, al carui capat nu se intrevede. Nu se stie cat va mai dura prezenta fortelor straine. Unele contingente aliate si-au anuntat intentia de a se intoarce acasa, altele au si facut-o. Prin contrast, militarii romani vor ramane, cum a aratat presedintele Basescu, atata timp cat va fi necesar.

Terorismul, inamicul public nr. 1
Evident, lupta impotriva terorismului este o actiune de lunga durata, ea nu poate fi castigata intr-un an sau intr-o perioada anume de timp. Intreaga lume civilizata si-a intarit vigilenta, chiar cu pretul, uneori dureros, al diminuarii ori restrangerii temporare a unor drepturi si libertati ale individului, al incalcarii vietii private. Slabit, asa cum ne place sa credem, terorismul islamic si-a pastrat insa periculozitatea, lasandu-si amprenta sangeroasa intr-o zona vasta din Marea Britanie pana in Egipt, Turcia, Iordania, India sau Indonezia. Din pacate, combaterea acestui mare flagel a fost insotita de unele derapaje, conditii de detentie dure, presupuse zboruri clandestine si inchisori secrete s.a., care au agitat apele in ultima parte a anului. Asupra metodelor se mai poate discuta, dar lupta trebuie dusa in continuare fara crutare.

Revirimentul fundamentalismului in Iran
In urma mortii lui Arafat, in conflictul israelo-palestinian au putut fi consemnate unele schimbari, ce nu pot fi ignorate. Dupa cinci ani de violente si atentate sinucigase, Intifada pare a fi pierdut serios din suflu, Israelul a completat, in ciuda impotrivirii colonilor, retragerea din Gaza, iar intr-un gest surprinzator, premierul Sharon a parasit propriul partid si a infiintat altul, pentru a trece la o etapa noua a aplicarii "foii de parcurs". Animozitatea de o parte si de alta e insa prea mare si mai e un drum lung si anevoios de strabatut pana cand se va putea vorbi de pace in aceasta regiune atat de zbuciumata. Orientul Mijlociu extins isi mentine potentialul exploziv si prin prisma intentiilor atribuite Iranului de a se dota cu arma nucleara. Noul presedinte iranian a contestat deschis dreptul la existenta a Israelului si a negat Holocaustul, Tel Avivul dand de inteles ca nu exclude bombardarea instalatiilor nucleare ale Iranului, pentru a se preveni ca situatia sa iasa de sub control.

Constructia europeana - incetinita, dar nu oprita
Din fericire, in Europa, desi focarele din Kosovo si, partial, din Bosnia inca mocnesc, asemenea situatii primejdioase din punct de vedere militar nu au existat. In schimb, constructia europeana a consemnat unele reculuri, euroscepticismul a castigat teren. Respingerea Constitutiei Europene de catre Franta si Olanda, disputele franco-britanice din jurul noului buget al UE, planul Bolkstein au contribuit la o incetinire a ritmului integrarii, la o slabire a entuziasmului in apusul continentului, in paralel cu conditia de partener de mana a doua resimtita de tarile esteuropene. Presedintia britanica a UE s-a incheiat totusi, pana la urma, printr-un compromis favorabil tarilor din Europa rasariteana. In ciuda rivalitatilor dintre unii mari parteneri si in ciuda situatiei din Franta zguduita de un val al violentelor urbane, ca si a incertitudinilor din Germania, unde ramane de vazut cum se va descurca guvernul marii coalitii, desi noul cancelar, Angela Merkel, pare a fi pasit cu dreptul, si din Italia, unde guvernul Berlusconi e tot mai contestat, constructia europeana are sansa sa-si recapete ritmul de croaziera.

Asia Centrala, "pantecul moale al planetei"
Zona invecinata a Asiei Centrale, cu pozitia sa geostrategica-cheie si cu marile sale resurse de petrol si gaze, sa impus si ea atentiei, devenind teatrul unde se ciocnesc tot mai evident interesele celor trei principale centre de putere ale lumii, America, Rusia si China. De pe acum se afirma ca aceasta zona ar putea fi considerata, parafrazandu-l pe Churchill, "pantecul moale al planetei". Moscova si-a recapatat, treptat, influenta in tarile central-asiatice din fosta URSS. Autoritatile din Uzbekistan au cerut SUA sa-si inchida baza militara, cealalta baza, din Kargazstan, deocamdata mentinandu-se, dar situatia e fluida si oricand poate interveni o schimbare. Iar ceva mai departe, in Extremul Orient, regimul de la Phenian nu a renuntat la santajul nuclear.

Rusia lui Putin si arma petrolului
In Rusia, care are si ea propriile probleme cu teroristii - tragedia de la Beslan -, presedintele Putin sia consolidat fraiele puterii. Pozitiile oligarhilor au fost serios subrezite. Unii dintre ei s-au exilat, altii (Hodorkovski) executa pedepse cu inchisoarea in Siberia, altii, in fine, au acceptat tutela noului tar. Statul a recapatat controlul asupra marilor concerne petroliere. Activitatile ONG-urilor - organizatiile nonguvernamentale - au fost serios ingradite. In Belarus, influenta Rusiei a ramas coplesitoare. In Ucraina, unde aparent a acceptat realitatea "revolutiei portocalii", Kremlinul urmareste atent contradictiile ivite la nivelul conducerii, cautand cu abilitate sa le speculeze si, in acelasi timp, sustine deschis regimurile separatiste din Transnistria si Georgia. Pretul petrolului si gazelor sa transformat intr-o arma de temut pentru "disciplinarea" recalcitrantilor, la fel si stabilirea traseelor conductelor. Formal, Putin si-a pastrat bunele relatii cu "partenerul strategic de peste Ocean", dar, in realitate, actioneaza tot mai dezinvolt, neezitand sa critice pe fata unele actiuni ale acestuia.

Sfidarile globalizarii
Intr-o lume in care distantele ce separa tarile si continentele devin tot mai mici, problemele schimburilor comerciale, cele ale mediului inconjurator si ale incalzirii globale capata o importanta esentiala. Anul trecut, le-au fost consacrate acestor probleme o serie de reuniuni importante: summitul G8 din Scotia, reuniunea de la Hong Kong a Organizatiei Mondiale a Comertului, Forumul de Cooperare Asia - Pacific, conferinta de la Montreal asupra schimbarii climei in lume, care s-au soldat, mai degraba, cu simple declaratii de intentii sau cu jumatati de masura, consemnand, totodata, traditionalele actiuni de protest ale miscarii antiglobalizare. Este totusi pozitiv ca, la Montreal, dupa ce a facut, la inceput, opinie separata, America s-a realaturat, pana la urma, restului delegatiilor, semnand un document comun privind masurile pe termen lung pentru combaterea incalzirii globale, poate - in perspectiva - amenintarea cea mai serioasa care pandeste intreaga planeta.