Domeniile cele mai afectate de criza forţei de muncă
0Companiile care activează în domeniul IT, automotive, construcţii sau comerţ întâmpină cele mai mari dificultăţi atunci când fac recrutări. Lipsa de comunicare între formatori şi industrie stă la baza discrepanţelor majore din piaţa muncii, spun specialiştii.
Criza forţei de muncă este mai prezentă în anumite domenii decât în altele, spun specialiştii în resurse umane. Sectorul IT, industria automotive, construcţiile şi comerţul sunt doar câteva dintre cele mai dezavantajate domenii, asta în ciuda faptului că investitorii au tras numeroase semnale de alarmă în ultimii ani. De fapt, în prezent, angajatorii din piaţă sunt într-o reală competiţie, în special pentru forţa de muncă bine pregătită, calificată. Şi, pe lângă salarii mari, ei pun la bătaie condiţii de muncă atractive pentru cei dispuşi să se angajeze. Problema este că nu-i prea găsesc, notează Mediafax citând specialişti în resurse umane.
„În industria IT salariile sunt într-adevăr foarte mari. Problema este că există un număr limitat de abolvenţi. Apoi, pentru programare este nevoie de forţă de muncă dar angajatorii vor ca tinerii să lucreze în nişte sisteme de programare mai noi, care nu se studiază în mod special în universităţi. Dacă s-ar umbla la programă, probabil că am avea specialişti suficienţi care să ocupe acele locuri de muncă disponibil. Trebuie să ne adaptăm tendinţelor. De asemenea, e de luat în calcul faptul că IT-ul înseamnă şi webdesign şi site-uri”, a declarat, la rândul său, Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare.
În cazul industriei IT, piaţa forţei de muncă nu oferă totuşi destui candidaţi, cu toate că cerere vine şi din restul Europei, unde lefurile sunt mult mai mari. „Este vorba de legea pieţei, de cerere şi ofertă. Dacă un angajat e bun, ai interesul să îţi lucreze ţie. Companiile au ajuns să <<fure>> angajaţi unele de la celelalte, de aici vine şi creşterea rapidă a salariilor”, a completat Chicioreanu.
Soluţia de avarie găsită de industria automotive
Un alt domeniu afectat sever de criza forţei de muncă este industria automotive. Deşi pe piaţa din România sunt companii care fac componente pentru marii producători din piaţă, deficitul de personal este la cote alarmante. Pe lângă ingineri, lipsesc şi cadre cu studii medii, arată specialiştii în resurse umane. Până în prezent, s-au găsit soluţii de avarie.
„Au preferat să rezolve problema importând ingineri din ţările vecine - Serbia, Republica Moldova şi Ucraina, adică din ţările non UE. S-a ajuns în acea situaţie în care companiile au făcut investiţii, au cerere şi nu mai au ofertă, nu au de unde să recruteze. De pildă, sunt probleme legate de forţa de muncă calificată în Nord-Vest, Vest şi Nord Estul ţării. În primele două regiuni, foarte multe companii din străinătate şi-au deschis filiale, acolo şomajul fiind la cote minime în prezent, în timp ce regiunea Moldovei e cea mai depopulată”, a explicat Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical.
Lipsa dialogului, la baza discrepanţelor dintre cerere şi ofertă
Depopulate mai sunt retailul şi serviciile. Mai precis, partea de retail a fost lăsată în urmă, completează Gabriel Chicioreanu. „E nevoie de vânzători, de casieri, de merceologi. În momentul în care se deschide un hipermarket, pe lângă faptul că pun anunţuri de recrutare pe panouri publicitare, nu doar pe site-urile de profil. Este nevoie de candidaţi cu studii medii care să lucreze în comerţ. Salariile pe care le oferă sunt destul de mici”, a explicat Chicioreanu.
Nici sectorul construcţiilor nu stă foarte bine, discrepanţele fiind majore în oraşele foarte mari, unde se construiesc multe blocuri. „Nu găseşti cu uşurinţă ingineri constructori şi personal calificat în acest domeniu. Dar, este de apreciat că în acest sector mai sunt iniţiative ale universităţilor, care au încercat să discute cu angajatorii pentru a vedea ce specializări sunt necesare şi ce modificări pot aduce programei astfel încât absolvenţii să fie imediat absorbiţi de piaţa muncii”, a mai spus consultantul în carieră.
Potrivit acestuia, discrepanţa dintre ce oferă piaţa muncii şi ce solicită angajatorii are la bază lipsa de comunicare între reprezentanţii industriei, cei ai ministerelor şi universităţi. „De ce nu se adună la aceeaşi masă, să discute despre planurile de dezvoltare iar universităţile să îşi adapteze specializările? Aşa s-ar putea face corelarea. Hai să ne adaptăm la piaţa muncii”, a conchis Gabriel Chicioreanu.