Dispută între Hruşciov şi Dej: ‹‹Caut, dar nu găsesc explicaţii››

Vizita efectuată de N.S. Hruşciov în România, în iunie 1962, nu numai că nu a detensionat relaţiile dintre cele două ţări şi partide, ci, din contra - prin modul cum s-a comportat liderul de la Kremlin -, tensiunile s-au amplificat.

Era vremea când N.S. Hruşciov stăruia pentru realizarea integrării economice şi a diviziunii internaţionale a muncii, în cadrul CAER, considerată de el drept singura soluţie ca socialismul să depăşească, prin întrecere paşnica, ţările capitaliste. În timp ce Walter Ulbricht (R.D. Germana), Wladislav Gomulka (R.P. Polona), Janos Kádár (R.P. Ungara), Todor Jivkov (R.P. Bulgara) si Atonin Novothny (R.P. Cehoslovaca) împărtăşeau fără ezitare teoriile lui N.S. Hruşciov, Gheorghe Gheorghiu-Dej se opunea cu tot mai multa îndârjire.

La mijlocul lunii februarie 1963 a avut loc la Moscova şedinţa Comitetului Executiv al CAER, la care reprezentantul României, Alexandru Bârlădeanu, şi-a exprimat dezacordul faţă de propunerile liderului de la Kremlin.

O întâlnire la Marea Neagră

Imediat după încheierea sesiunii, la 22 februarie 1963, N.S. Hruşciov a adresat o scrisoare lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care-i propunea o întâlnire cât mai urgenta, pentru clarificarea problemelor ivite în relaţiile dintre cele două ţări şi partide, în legătura cu activitatea CAER. Primul secretar al C.C. al P.M.R. era invitat în Uniunea Sovietica, pe litoralul Marii Negre, unde se putea odihni, dar şi discuta "problemele care ne frământă pe amândoi". Aceasta era, în opinia lui N.S. Hruşciov, calea de "a opri adâncirea neînţelegerilor ivite, pentru a stârpi rădăcinile lor şi a întări relaţiile de prietenie care au existat întotdeauna între noi şi Partidul Muncitoresc Român". În acelaşi timp, N.S. Hrusciov se arăta dispus să vină în România, dacă Gheorghe Gheorghiu-Dej nu s-ar putea deplasa în Uniunea Sovietica.

Citeşte mai multe pe site-ul revistei Historia.