De ce trebuie să ne vaccinăm - explicaţiile Comisarului european pentru sănătate, împreună cu fostul ministru român de resort, Vlad Voiculescu

Vaccinarea reprezintă un succes major al societăţii actuale. În ultimii 60 de ani, nicio altă intervenţie medicală nu a salvat atât de multe vieţi, aşa cum a făcut-o vaccinarea, se arată într-un editorial semnat de Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătate şi siguranţă alimentară şi Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătăţii.

Totuşi, în ciuda beneficiilor ştiinţifice dovedite ale vaccinării, unele state membre UE sunt afectate în prezent de un număr mare de cazuri de maladii ce pot fi de fapt prevenite prin vaccinuri. Cazurile de pojar s-au triplat în UE între 2016 şi 2017, iar  în ultimii doi ani 50 de persoane au murit din cauza acestei boli. În România, au fost înregistrate 1.709 cazuri de pojar, dintre care 9 fatale, până în acest moment, în anul 2018[1], acesta fiind cel mai ridicat număr de cazuri din UE. Tot în România doar 10% din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt vaccinate contra gripei sezoniere, un procent cu mult sub obiectivul de 75%, urmărit la nivel european.

Acestă realitate este deosebit de îngrijorătoare. Ca specialişti in domeniu nu putem decât să reiterăm sentimentele exprimate de preşedintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 2017, şi anume că este inacceptabil ca în secolul XXI copiii din UE să moară din cauza unor boli care ar fi trebuit să fie eradicate demult de pe teritoriul nostru. Cifrele ne arată că nicio ţară europeană nu îşi poate permite să fie mai puţin vigilentă şi să considere vaccinarea ca fiind larg acceptată. Având în vedere faptul că frontierele naţionale nu îngrădesc bolile infecţioase ce pot fi prevenite prin vaccinare, şi că deficienţele de imunizare dintr-un stat membru pun în pericol sănătatea şi securitatea cetăţenilor din întreaga UE, valoarea adăugată a unei acţiuni comune la nivel european este indiscutabilă.

Pentru a intensifica cooperarea în UE în ceea ce priveşte această provocare comună, Comisia Europeană a prezentat joi, 26 aprilie, iniţiativa legislativă privind bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare[2]. Este un apel la acţiune comună pentru a creşte rata vaccinării şi pentru a garanta faptul că toată lumea din UE are acces la vaccinuri, reducând astfel inegalităţile şi deficienţele din domeniul imunizării. Această iniţiativă recomandă acţiuni concrete şi soluţii pentru factorii principali ce duc la scăderea vaccinării în UE.

De exemplu, impactul ezitării în ce priveşte vaccinarea asupra programelor de imunizare reprezintă o preocupare în creştere. Mituri şi elemente pseudo-ştiinţifice, răspândite în special prin intermediul internetului, creează confuzie în rândul publicului larg, astfel încât, în România, 20% dintre cetăţeni cred că vaccinurile nu sunt sigure, iar 16% apreciază că nu sunt eficiente^[3].

Având în vedere aceste concepţii greşite, obiectivul nostru este de a identifica şi răspunde la preocupările celor care caută în mod legitim să înţeleagă mai bine procesul de imunizare, pentru ei înşişi şi pentru familiile lor. În acest scop, o sarcină importantă a Comisiei este cea de a dezvolta un portal on-line în care să se răspundă preocupărilor exprimate cu date clare, transparente şi verificate.

Ezitarea de a se vaccina în rândul personalului sanitar este de asemenea îngrijorătoare, deoarece acesta reprezintă principalul nostru atu în recâştigarea încrederii în programele de imunizare. De aceea, este esenţial să investim în educaţie, asigurându-ne că teoria ştiinţifică pe care se bazează vaccinarea este parte a programei de învâţământ din toate şcolile medicale din Europa şi că programul de formare continuă şi după absolvirea acestora, astfel încât personalul sanitar să aibă încredere că poate oferi o consiliere adecvată în ceea ce priveşte vaccinarea.

O altă provocare o constituie varietatea de politici şi calendare în domeniul vaccinării existentă în statele membre. Aceasta poate reprezenta un veritabil obstacol pentru cetăţenii care se mută de mai multe ori dintr-un stat membru în altul de-a lungul vieţii. Programările diferite, numărul de doze etc. pot crea confuzii în ceea ce priveşte tipul vaccinului şi data când trebuie făcut. Din acest motiv este posibil ca, de exemplu, copiii să nu primească toate vaccinurile de care au nevoie. Politicile diferite pot duce şi la percepţia că sunt diferenţe de opinie şi asupra vaccinurilor în sine. Din acest motiv, o recomandare esenţială pentru Comisie şi statele membre este de a stabili orientări pentru o politică de bază în domeniul vaccinării a Uniunii Europene până în 2020 şi de a consolida concordanţa dintre planurile de vaccinare naţionale şi regionale.

Lipsa vaccinurilor reprezintă şi ea un obstacol major şi, cum solidaritatea este o valoare fundamentală a Uniunii, ar trebuie să prevenim un acces inegal al ţărilor şi regiunilor la vaccinuri prin crearea unei baze de date virtuale europene cu nevoile şi stocurile disponibile. Acest lucru va veni în sprijinul statelor membre atunci când există întreruperi în producţie sau în cazuri excepţionale. În plus, ar trebui să conlucrăm pentru a dezvolta opţiuni de stocuri concrete de vaccinuri care să fie utilizate în cazul unor epidemii majore. Avem nevoie şi de noi vaccinuri şi avem nevoie să le îmbunătăţim pe cele existente – crescându-le eficienţa şi siguranţa administrării - precum şi să lucrăm împreună pentru a impulsiona cercetarea şi dezvoltarea de vaccinuri la nivel naţional şi european.

Numărul total de cazuri confirmate, de rujeola, în România, raportate până la data de 20 aprilie 2018, este de 12.368, şi din păcate, au fost înregistrate 49 de decese. De asemenea, de la inceputul sezonului 2017-2018 au fost inregistrate 124 decese confirmate cu virus gripal. Cu atât de multe vieţi pierdute sau în primejdie este mai mult decât necesar să creştem rata de vaccinare în întreaga UE. Ne bazăm pe angajamentul statelor membre, regiunilor, părinţilor şi tuturor partenerilor din domeniul sănătăţii, educaţiei şi cercetării  pentru a ne asigura că toţi cetăţenii UE, de orice naţionalitate şi vârstă, beneficiază de vaccinurile care salvează vieţi.

[1] Raport privind pericolele bolilor transmisibile 8-14 aprilie 2018: https://ecdc.europa.eu/en/publications-data?f%5B0%5D=publication_series%3A1505

[2] Propunerea Comisiei şi documentele conexe sunt disponbile aici: https://ec.europa.eu/health/vaccination/overview_en

[3] Proiectul de încredere în vaccinuri:  http://www.vaccineconfidence.org/about/