De ce se-nghesuie românii să înveţe limba chineză
0Mii de români învaţă an de an limba chineză din pasiune sau pentru a putea discuta de la egal la egal cu partenerii de afaceri.
Peste 300 de clujeni, cu vârste cuprinse între 10 şi 59 de ani, învaţă la Institutul „Confucius" să vorbească şi să scrie în limba chineză. Şomeri, profesori sau chiar oameni de afaceri învaţă să buchisească pictograme. „Ţinând cont de evoluţia Chinei, cred că în câţiva ani voi avea nevoie să ştiu această limbă", spune Adela Olar, una dintre cele mai tinere cursante de la Institutul „Confucius" din Cluj. Tânăra de 19 ani este studentă la specializarea Studii de Securitate de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş Bolyai". „Engleza, franceza sunt limbi comune deja. Am vrut să învăţ o limbă din Asia. Vin la cursuri de trei săptămâni şi ştiu deja câteva cuvinte", povesteşte studenta.
Face chineză de şase ani
Lucian Dumbravă (45 de ani) are o firmă ce oferă soluţii pentru întreprinderi. „Am mulţi parteneri în China şi mă bucur că am învăţat limba atât cât să mă descurc. Dacă nu mă rătăcesc în oraşele chinezeşti, unde puţini ştiu engleză, dacă reuşesc să înţeleg noţiunile de bază, consider că mă descurc", spune Lucian Dumbravă.
Pentru Anton Popescu, un inginer electronist de 59 de ani, chineza este o provocare. „Am atestat de traducător autorizat de engleză, franceză, germană şi italiană. Am vrut să dezvolt un sistem computerizat de traduceri şi, ca să verific o teorie, am început cursuri de limba japoneză. Teoria mea nu s-a confirmat, dar mi-a rămas dorinţa de a învăţa o limbă asiatică", povesteşte Anton Popescu paşii pe care i-a urmat până la cursul de chineză.
Învaţă să vorbească şi să scrie în chineză de şase ani, dar recunoaşte că nu a prins încă toate secretele acestei limbi. Explică cu pasiune cât de greu este să vorbeşti limba asiatică. „Sunt caractere identice, care se pronunţă la fel, dar care, în funcţie de ton, semnifică altceva. De exemplu, «ma» înseamnă mamă, cal sau întrebare. Trebuie să fii atent la tonalitate şi la context ca să înţelegi", arată Anton Popescu.
Românii învaţă repede
Feng Shaozhong este directorul Institutului „Confucius" din Cluj şi unul dintre cei şapte lectori de aici. Înainte să vină în România, în septembrie 2009, a predat limba chineză japonezilor şi coreenilor. „Este relativ similar timpul necesar pentru deprinderea noţiunilor de bază, doar că românii consideră mai dificile unele sunete şi scrierea", spune Feng Shaozhong. Ea estimează că un român poate dobândi cunoştinţe medii de limba chineză în doi ani dacă studiază zilnic.
Directorul Institutului „Confucius" spune că 300 de clujeni s-au înscris în acest an la curs, dar că în cele două semestre ale anului trecut au fost peste 700 de cursanţi. Cursul costă 50 de lei pe semestru. Alţi 40 de tineri studiază gratuit chineza la Facultatea de Litere a UBB, fiind a doua limbă străină pe care o studiază.
Cursuri de chineză pentru toţi
Bucureştenii care vor să înveţe limba chineză au destul de multe opţiuni. Pe tot parcursul anului, centrul de studii „Ariel", în parteneriat cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti, oferă o serie de cursuri pentru adulţi, pe diferite niveluri.
Pentru 32 de şedinţe, adică un modul de curs, doritorii scot din buzunar 520 de lei. Bucureştenii pot învăţa limba chineză şi la centrul Echo Consulting & Training sau la Universitatea Populară „Ioan I. Dalles". Totodată, cei care vor să-i familiarizeze pe puştii lor cu o limbă care este din ce în ce mai căutată pe piaţa muncii pot să-i înscrie la cursurile Centrului Multifuncţional „Sfânta Maria", din sectorul 2. Şi la Iaşi se poate studia gratuit chineza, la universitatea Alexandru Ioan Cuza.