De ce s-au zgârcit managerii de spitale la produsele de curăţenie

Contractul de management şi teama că şi-ar putea pierde postul dacă depăşesc bugetul alocat i-ar fi determinat pe directorii de spitale să taie din cheltuiala cu produsele dezinfectante. „Au spălat cu apă de ploaie cu bună ştiinţă“, atrage atenţia un specialist în sănătate publică.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş a intrat în vizorul Ministerului Sănătăţii după ce în decembrie 2015 a încheiat trei contracte-record prin care a cumpărat dezinfectanţi de 15 milioane de lei. 

Cea mai mare parte din bani, respectiv 10 milioane de lei, a ajuns la compania Al Carina, lider incontestabil pe piaţa biocidelor, celelalte cinci milioane revenindu-le companiilor Hexi Pharma şi General Medical Active SRL. 

Controlul vine la câteva zile după ce oficialii de la Sănătate au decis să facă publică lista cu toate contractele de achiziţii de biocide făcute de spitale anul trecut, dar şi modul prin care produsele au fost achiziţionate: cumpărare directă offline, cumpărare directă online, invitaţie de participare, licitaţie deschisă sau negociere fără anunţ. 

Imediat ce a văzut că spitalul a intrat în atenţia Ministerului Sănătăţii, managerul spitalului din Târgu-Mureş, doctorul Ion Claudiu Puiac, a declarat că informaţiile publicate de instituţie reprezintă valorile maxime estimate ale contractelor şi că a plătit până acum doar a zecea parte din sumele făcute publice. 

Cât de mare e piaţa biocidelor 

„Regula era în felul următor: până la 30.000 de euro se pot face achiziţii directe. Se face o licitaţie, se încheie un contract cadru cu firma respectivă, prin care se stabileşte un anumit preţ şi îi dai o valoare contractului respectiv, dar nu cumperi nimic. Iar atunci când vei cumpăra, contractul specifică faptul că vor fi cumpărate produse numai la preţurile stabilite în contractul cadru”, a explicat un specialist în sănătate publică pentru „Adevărul”. 

Potrivit acestuia, o explicaţie pentru contractul gigant semnat de SCJU Târgu-Mureş pentru dezinfectanţi este că el a fost încheiat pentru o perioadă de trei ani. 

„Vorbim de 5 milioane de lei pe an. Dacă vor demonstra că spitalul avea nevoie de biocide de un milion de euro pe an, atunci este o mare problemă, asta în condiţiile în care avem 42 de spitale judeţene, similare ca dimensiuni. Concret, asta înseamnă că avem un necesar estimat de 42 de milioane de euro pe an doar la nivelul spitalelor judeţene, la care trebuie adăugate cele şapte spitale de urgenţă din Capitală. Deci 50 de milioane de euro ar fi necesare doar pentru biocide”, a completat specialistul, adăugând că întreaga piaţă a biocidelor este de 10 milioane de euro. 

„Piaţa necesară ar fi de la 100 de milioane de euro în sus. Asta înseamnă că directorii de spitale cumpără prea puţin dezinfectant. Au gâtuit cheltuielile cu biocidele până s-a ajuns unde s-a ajuns. Consumăm de 10 ori mai puţin decât ne-ar trebui. Altfel spus, dăm cu apă chioară pe jos în loc să spălăm cu dezinfectant aşa cum se face în toată lumea”, a precizat specialistul. 

Ce prevede legislaţia 

Potrivit legislaţiei, managerii de spitale care depăşesc un anumit buget pentru curăţenie riscă să-şi piardă postul. „De la salarii n-au cum să taie, de la medicamente n-au cum să taie şi au preferat să aloce mai puţin pentru produsele de curăţenie. Însă un ordin de ministru specifică spectrul de substanţe chimice pe care le pot conţine biocidele. 

Practic se poate personaliza produsul, însă dacă ai un produs şi mai apare altul, cu aceeaşi substanţă, ca manager eşti obligat să cumperi cu preţul cel mai mic. Dar dacă este nevoie de o combinaţie de substanţe şi există un singur furnizor pe piaţă, se cumpără de la el”, a subliniat specialistul. 

Criteriul celui mai mic preţ 

Pe de altă parte, şefii de spitale afirmă că preţul cel mai mic a fost întotdeauna criteriul după care au cumpărat dezinfectanţii. „Suntem la capătul unui circuit financiar pe care nu îl putem controla. Acestea sunt consecinţele în momentul în care eşti obligat să cumperi la cel mai mic preţ”, a explicat profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Capitală. 

În urmă cu puţin timp, Dacian Cioloş a declarat că managerii de spitale au dat contracte cu dedicaţie unor firme, caietele de sarcini fiind adaptate cu anumite specificaţii pe care doar o firmă sau cel mult două le puteau îndeplini. Acesta a declarat şi că în ultima perioadă, Unitatea de Achiziţii Centralizate din Ministerul Sănătăţii a returnat către spitale o parte din atribuţii. „O să revenim la achiziţii centralizate sau la astfel de caiete de sarcini standardizate”, a spus Cioloş.

Al Carina, cele mai mari vânzări de dezinfectanţi 

Al Carina distribuie acelaşi tip de dezinfectanţi pentru spitale ca şi Hexi Pharma, a doua societate în topul celor mai mari vânzări de dezinfectanţi în 2015, cu contracte de aproape opt milioane de lei. Al Carina are 12 angajaţi, iar sediul ei este într-un parc industrial din Ploieşti. Acţiunile sunt împarţite în mod egal între soţii Dan şi Alina Cruceanu.