De ce a devenit Bucureştiul un oraş toxic

Aerul poluat din Capitală a făcut din Bucureşti un oraş „toxic”, în 2017 fiind depăşite valorile maxime de poluare la nivelul Capitalei. Traficul aglomerat şi numărul mare de maşini rulate achiziţionate odată cu desfiinţarea timbrului de mediu sunt doar câteva dintre motivele pentru care locuitorii din Capitală sunt expuşi la probleme de sănătate diverse: de la cancere, la boli cardiovasculare, astm şi alergii.

„În 2014 erau 700 de maşini la mia de locuitori iar acum sunt 1.000 de maşini la mia de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 500 de maşini la mia de locuitori. Situaţia este extrem de dificilă la nivelul Capitalei din punct de vedere al traficului”, au explicat specialiştii în cadrul unui eveniment organizat de Comisia de Mediu din Senat şi Observatorul Român de Sănătate. 

România este obligată să introducă în următorii doi ani planul integrat pentru calitatea aerului, asta pentru a nu ajunge la procedură de infringement din partea Comisiei Europene. „Peste 50% din poluare este generată de traficul de vehicule în Bucureşti. Poluarea mai este generată şi de încălzirea de la periferia Capitalei, unde încă se mai folosesc cărbuni”, au explicat specialişti din Ministerul Mediului. 

De cealaltă parte, sunt o serie de măsuri prevăzute în planul de mobilitate urbană prin care se vor institui, la nivelul Bucureştiului, zone cu emisii scăzute. Doar pentru dezvoltarea transportului public de călători a fost alocat un buget de 7 miliarde de euro în cadrul planului de mobilitate urbană.

„Este foarte important să reducem traficul de vehicule, să eliminăm această aglomeraţie excesivă. Se doreşte realizarea unui transport integrat Bucureşti-Ilfov. De asemenea, se pot impune tarife sau interzicerea accesului cu autovehicule în anumite zone. O altă măsură foarte importantă este elaborarea unui ghid pentru constructori. După cum aţi văzut, în Bucureşti se construieşte fără a se respecta un anumit plan iar acest lucru generează poluare”, au punctat specialiştii. 

România a devenit cimitirul de maşini al Europei

În ceea ce priveşte emisiile de gaze, emisiile motoarelor Diesel au fost clasificate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind carcinogene de grup 1, respectiv cancerigene. 

„Ne-am trezit cu acest tsunami de maşini vechi care fac rău sănătăţii. Peste 40% din emisiile de oxizi de azot provin din traficul de motoarele Diesel. 70% din maşinile înmatriculate în 2017 la nivelul ţării sunt mai vechi de 11 ani în timp ce 50% din maşinile înmatriculate în 2017 sunt mai vechi de 15 ani. România a devenit cimitirul de maşini al Europei. E efectul defiinţării timbrului de mediu, peste 520.000 de maşini au fost înmatriculate în 2017. E o creştere de patru ori a numărului de maşini faţă de 2016”, a explicat Vlad Mixich, preşedintele asociaţiei Observatorul Român de Sănătate.